PATOGENIE Abcesele intraperitoncale reprezinta atit un proces patologic, cit si un raspuns al gazdei. Microorganismele anaerobe, in special Bacteroides fragilis, sint de importanta majora in dezvoltarea acestor abcese. Unii dintre factorii de rulenta ai B. fragilii par a fi semnificati in formarea abceselor:
complexul polizaharidic capsular. lipopolizaharidele si elaborarea unei super-oxid dismulaze. eare favorizeaza supraetuirea bacteriei. Numerosi factori ai gazdei. in special celulele T. par de asemenea a fi importanti in formarea abcesului.
MANIFESTARI CLINICE Abcese intraperitoneale libere Abcesele intraabdominale pol fi intraperitoneale sau reiroperitoneale. si. in 74% din cazuri, nu sint asociate unui anumit organ. Infectiile aparatului genital feminin si pancreatita sint evenimente cauzale frecvente,
febra este cel mai frecvent simptom de debut. Ca si in
peritonita secundara, simptomele iocale depind de procesul declansator. In abcesul de psoas.
durerea abdominala sau lombara este frecventa, iar asocierea eu
osteomielita este deseori intilnila.
Abcese scerale Abcesele hepatice Ficatul este organul inlraabdominal in eare se dezvolta cel mai frecvent abcese. Febra este simptomul de debut cel mai frecvent intilnit. Numai 50% dinte pacienti au semne sau simptome care orienteaza catre cadranul superior drept, constind in hepatomegalie. sensibilitate la palpare sau icter.
Abcesele splenice Abcesele splenice sint adeseori diagnosticate numai la autopsie. in general,
abcesele splinei apar prin insamintare hematogena. Lndo-cardita baeteriana este infectia cel mai frecvent asociata. Durerea abdominala este prezenta in 50% din cazuri, dar numai la jumatate din acestea este localizata in cadranul superior sting. Febra este frecventa; splcnomegalia este raportata in aproximativ 50% dintre cazuri.
Abcesele
renale siperirenale in general, aceste abcese rezulta din infectii initiale ale
tractului urinar, adesea asociate cu nefrolitiaza. Tabloul clinic este nespeeific. Pacientii pot prezenta dureri abdominale sau in flanc; 50% au febra. Durerea poate fi iradiata inghinal sau in membrul inferior.
DIAGNOSTIC in general, procedurile de scanare silesc diagnosticul; cea mai utila este CT. Ultrasonografia este deosebit de utila pentru cadranul superior drept, rinichi si pcl s. Scanarile cu Icucocite marcate cu Gallium si Indium localizeaza abcesele si pot fi utile in gasirea unei colectii. Daca un examen este negativ, uneori un al doilea examen deceleaza abcesul.
TRATAMENT
Tratamentul infectiilor intraabdominale implica silirea focarului initial de infectie, administrarea de antibiotice pentru microorganismele cel mai probabil responsabile si efectuarea de proceduri de drenarc. in cazul in care se gasesc unul sau mai multe abcese. Tratamentul antibiotic este adjuvanl al drenajului (percutan sau chirurgical) si este de obicei oriental catre microorganismele implicate in infectia initiala, care sint in general bacili aerobi gram-negati si anaerobi.
