Aceasta intoxicatie alimentara, toarte rara, dar grava, e deseori provocata de consumul de conser alimentare contaminate prin fabricarea artizanala sau familiala. Ea poate produce cateodata paralizii mortale.

Botulismul este cauzat de bacteria clostridium botulinum care secreta o toxina ce determina afectarea sistemului nervos.

MECANISMUL INTOXICARII
Clostridium este o bacterie care se gaseste in sol si in intestinul a numeroase animale, inclusiv pesti. Ea se gaseste sub forma de spori, extrem de rezistenti, pe care nici fierberea, nici conservarea in sare sau in otel nu-i distrug. Acesti spori sunt inofensivi. In schimb, daca sunt tinuti in conditii particulare, adica intr-un mediu fara oxigen (anaerobioza) si la 20A C, ei se transforma in t>acterii. Aceste conditii se reunesc atunci cand se fabrica conser artizanal, in timp ce fabricarea conserlor industrial, incalzite la 120A C, nu permite supravietuirea bacteriei. Toxina produsa de bacterie e o otrava extrem de violenta, care impiedica secretia de acetil-colina, una dintre principalele substante ce intervin in transmiterea influxului nervos. Astfel pot sa apara paralizii si alte tulburari ale sistemului nervos.

SIMPTOMELE

Primele semne se instaleaza brutal. Legatura cu consumul alimentar nu se face imedial, deoarece perioada de incubatie e uneori lunga, ca variind de la 5 ore la 5 zile.
Primele semne suni reprezentate deseori de dureri intense la nilul abdomenului, cateodata insotite de varsaturi sau de o scurta perioada de diaree urmata de o perioada prelungita de constipatie. Aceste manifestari digesti dispar o data cu aparitia afectarii sistemului nervos, specifica botulismului. Aceasta incepe deseori cu o tulburare a derii. Pacientul nu mai poate face acomodatia pentru derea de aproape (pseudo-prezbitie), ceea ce face imposibila lectura, si cateodata priste in crucis si de dublu (diplopie). Se observa o dilatare a ambelor pupile (midriaza bilaterala). Apoi bolnavul are dificultati la vorbire si deglu-lilic. Aceasta jena dureroasa se datoreaza unei uscaciuni a gurii care se insoteste de o sete intensa. Tulburarile de deglu-titie pol aa consecinte gra, prin trecerea alimentelor sau lichidelor in plamani cu posibilitatea producerii asfixiei. Poare surni o paralizie a membrelor inferioare sau a celor superioare, insotita de o afectare a aparatului respirator.

DIAGNOSTICUL In fata acestor manifestari specifice, medicul cauta sa afle daca pacientul a consumai recent o conserva prelucrata necorespunzator si mai ales daca celelalte persoane caic au mancat acelasi lucru au fost si ele afectate (ceea ce e regula in cazul botulismului, dar in grade diferite). In general, este vorba despre conser preparate in familie sau artizanal: legume, jambon sarat sau afumat, carnati, carne uscata, afumata sau sarata sau peste uscat, afumat sau sarat, pateu, terina, carne de pasare conservata in untura. In toate cazurile, contaminarea se produce ca urmare a consumului de alimente direct sau dupa o simpla incalzire, deoarece fierberea sau coacerea (incalzire la 80A C timp de 15 minute) elimina toxina. Diagnosticul e entual confirmai prin cercetarea toxinei in alimentul incriminat.

TRATAMENT

Se impune spitalizarea pacientului. Administrarea serului an-tibotulinic trebuie facuta de urgenta. Supragherea medicala intr-o sectie de reanimare e indispensabila pentru a combate tulburarile respiratorii determinate de deglutitia dificila. Vindecarea necesita cateodata mai multe saptamani.

PROFILAXIA SI PREVENIREA
Se bazeaza pe respectarea cu strictele a regulilor de preparare a alimentelor si a celor de sacrificare a animalelor. Conserle dubioase (capac bombat, miros suspect) trebuie eliminate din consum. Sterilizarea conserlor timp de o ora si jumatate la 1 20A C este o masura de igiena eficace, care distruge intotdeauna sporii, responsabili de bolulism.

MAI MULT SAU MAI PUTIN GRAVA IN FUNCTIE DE TARA

Gravitatea intoxicatiei botulinice depinde de lipul bacteriei ce determina boala. Se disting in acest sens tipurile A, B, C, D si E. Tipul B este mai raspandit in Europa. El nu determina decat intoxicatii relativ benigne. In schimb tipurile C, D si E, frecnte in Statele Unite, provoaca intoxicatii gra, cateodata mortale.