Delimitarea nozo-logica a bolii s-a facut in ultimii ani, metodele de explorare speciale (endobiopsie, culturi microbiene endointestinale, examene radiologice etc.) avind o contributie hotaritoare. Cu etiologie plu-rifactoriala si cu mecanisme patogenetice variate, enteropatia cronica nespecifica prezinta forme clinice multiple, grupate in primar* si secundare. In grupul celor secundare, afectiunea poate fi conditionata de existenta parazitilor (lamblii, strongiloizi), de
stomacul operat (postgastrectomie, postvagotomie, gastroenteroanastomoza) sau de o aclorhidrie. in acelasi grup se cuprind si formele dezvoltate prin carenta dizaharldica (deficit de lactaza) sau prin
alergie alimentara. In grupul formelor primare se cuprind tipurile aparute fara conditionari evidente, surnind autonom ca manifestare primitiva si fiind cauzate de factori de teren predispozanti si factori exogeni determinanti. Clasificarea acestor forme are mare importanta pentru precizarea etiopatogeniei, element decisiv in formularea tratamentului care este diferit in formele secundare (dupa factorul conditionat) fata de cele primare. Tot cu mare semnificatie pentru aplicarea tratamentului este precizarea morfopatologica a structurii mucoasei intestinale si a activitatii enzimatice, elemente care implica endobiopsii repetate.
Tratamentul are ca obiectiv asigurarea unui
regim de viata echilibrat, cu repartizarea rationala a activitatii, odihnei si orelor de masa. Trebuie evitati agentii care stimuleaza peristaltismui (emotii, tutun, frig,
lichide reci).
Alimentatia este mijlocul de baza si uneori suficient pentru echilibrarea bolnavului. Alimentatia se face la ore fixe, nu in cantitati mari si fractionata (cinci-sase ori pe zi), consumata in liniste, cu o buna masticatie (atentie la situatia dentara). In
alimentatie intra toti principii alimentari si mai ales proteine, vitamine. Se recomanda un regim de crutare digestiva pentru evitarea actiunii iritante a unor alimente si reducerea solicitarii tractului digestiv. Acest lucru presupune reducerea aportului de celulozice (varza, leguminoase uscate), de condimente,
ardei iute, piper, mustar,
hrean usturoi, ceapa. Alimentele vor fi bine fierte si pasirate cu recomandarea pentru consum a celor usor digestibile (
carne tinara. brinza de vaci,
fainoase in cantitati moderate). Se exclud alimentele greu digestibile (carne de animale batrine, vinat, afumaturi, brin-zeturi fermentate). Dulciurile sint permise in cantitati mici (sint fermenile), iar solutiile concentrate de
glucide (siropuri) sint interzise. Trebuie urmarit un echilibru in
regimul alimentar pentru a evita exagerarea putrefactiei sau a fermentatiei prin administrare adecvata de
proteine sau glucide. In fazele acute se recomanda repaus la pat, cu un regim hidric pentru una-doua zile (ceai amar, zeama de orez,
supa de zarzavaturi strecurata si bine sarata,
mere rase). Se continua, apoi, cu mese dese dar reduse cantitativ ce contin
orez fiert, brfnza de vaci, carne tinara, slaba, fiarta,
sucuri de legume.
Tratamentul patogenetic presupune combaterea factorului mi-crobian si se face de preferinta dupa o
coprocultura (recoltare cu sonda, entual recoltare din jejun cu protejare). In puseele acute se folosesc
antibioticele cu spectru larg, in scurte perioade, citeva zile. Tratamentul antibacterian al formelor cronice si chiar acute Ae face cu sulfamide nerezobabile (ftalisulfatiazol 3 g/zi, sulfametin *,51 g/zi, saprosan 6 lete/zi sau mexaform 4 lete/zi).
Combaterea fermentatiei intestinale se face cu calciu carbonic *040 g/zi fractionat in mai multe prize, iar a putrefactiei cu saruri de bismut. Se folosesc uneori si medicamente cu actiune ad-sorbanta (care urmaresc fixarea toxinelor, gazelor): carbune medicinal 5 g/zi sau mucilagii (Galcorin).
Tratamentul bolii trebuie sa vizeze entuale deficiente se-cretorii gastrice, pancreatice etc. si sa le corecteze printr-un tratament substituiv ( si "gastrita cronica").
Tratamentul simptomatic va combate durerea, meteorismul, fla-tulenta. Se vor folosi solutie de novocaina 1% citeva linguri pe zi, paparina sau anticolinergice (atropina,
tinctura beladona 315 picaturi/zi). Meteorismul si flatulenta impun eliminarea celulozicelor, administrarea de carbune, triferment 6 lete/zi sau preparate de silicon (efect antispumant). Constipatia se combate cu ulei de parafina doua-patru linguri pe zi, Galcorin patru-cinci lingurite pe zi si prin refacerea reflexului de defecare (ora fixa). Se mai aplica un tratament de reechilibrare meolica si nervoasa prin administrarea vitaminelor Bi, B2, B8, vitamina A, vitamina PP si a preparatelor de calciu (lactat de calciu 46 lete/zi), iar tn formele mai sere se administreaza anabolizante si sedati : madiol doua lete/zi, naposim trei lete/zi pe o perioada de 2030 de zile. Ca sedati se pot folosi tranchilizante, bromuri sau doze mici de barbiturice. Tratamentul fizioterapie cuprinde bal calde generale, caldura aplicata pe
abdomen in perioada colicilor pAstprandiale,
gimnastica usoara, plimbari, entual urtrascurte sau infrarosii pe abdomen. Tratamentul hidromineral se indica in statiunile Singeorz, Olanesti, Calimanesti.
