Este o aiectiune congenitala determinata de faptul ca fenomenul normal al rotatiei
intestinului este oprit in diferite etape ale cresterii embrionare, de obicei in a zecea pina in a douasprezecea saptamina. Desi nu este in mod neaparat o boala (ea putind fi asociata cu o stare de sanatate perfecta), totusi malrotatia poate fi intilnita in citeva ipostaze clinice, cind pune probleme terapeutice greu de rezolvat chirurgului ncavertizat.
Astfel, situatia poate fi intilnita accidental in orice operatie abdominala, creind dificultati si intirzieri in decizii unui operator insuficient familiarizat cu anomalia. Aici intra : 1. Absenta cecului din fosa iliaca dreapta, datorita rotatiei incomplete (trebuie sa duca de la inceput la largirea inciziei si la cautarea duodenului ; daca acesta merge drept in jos, la dreapta mezenterului si nu este incrucisat de colon, am dat peste o nonrotatie si cecul va fi gasit la stinga ; daca, insa.
colonul incruciseaza duodenul, cecul va fi gasit sub ficat). 2. Absenta colonului transvers in abdomenul superior, datorita fie nonrotatiei, fie rotatiei inverse (din nou, si aici pozitia duodenului decide rezultatul ; cind
duodenul merge drept in jos, la dreapta mezenterului, este o nonrotatie si colonul ascendent si transvers vor fi gasite in jumatatea stinga a abdomenului ; dar. daca duodenojejunul incruciseaza prin fata vaselor mezenterice. atunci conditia este una de rotatie inversa si colonul transvers trebuie cautat inapoia radacinii mezenterului). 3. Absenta flexurei duo-denojejunale datorita malrotatiei (in operatii ca rezectia de stomac sau gastrojejunostomia acest lucru poate incurca pe chirurg atita timp cit nu-si aminteste ca poate gasi prima ansa jejunala in hipo-condrul drept).
O alta situatie cu rasunet clinic este data de leziunea inflama-torie sau de alta natura a unui viscer deplasat in urma malrotatiei. Este cazul, in special, al cecului si apendicelui, cind se ivesc erori de diagnostic si de abord chirurgical. Cel mai frecvent exemplu este apendicele subhepatic. Nici apendicele la stinga nu este atit de rar. el apare in nonrotatie, dar si cind exista un cec suprarotat, mobil. care a pivotat spre stinga pe un mezocolon drept persistent.
In sfirsit, mai rar dar foarte grav, malrotatia poate fi intilnita drept cauza reala a unei ocluzii. Doua leziuni sint nemijlocit atri-buabile malrotatiei :
obstructia acuta la nou-nascuti (obstructie duodenala si vollus) si obstructia subacuta la copii si oameni mai in virsta. In ceea ce priveste tratamentul la nou-nascuti, singura sansa de supravietuire este o operatie foarte precoce. Aceasta sansa este prinsa numai daca se face un diagnostic precoce de obstructie intestinala acuta si daca se transporta imediat pacientul la un centru specializat de chirurgie de urgenta de copii. Spro deosebire de atrezia intestinala si de iicusul prin meconium, aproape toti acesti copii sint nascuti sanatosi si la termen. in plus, daca se opereaza la timp, nu se va pune problema rezectiei intestinale. Prin urmare, prognosticul operator este mai bun decit in oricare alta varietate de obstructie intestinala congenitala (supravietuire lOOVo).
In cazul tratamentului la copii mai in virsta, operatia se face pentru atacuri intermitente de vollus partial (modalitatea frecventa fiind nonrotatia intestinului subtire si rotatia partiala a cecului si colonului drept, care sint oprite in abdomenul superior si sint foarte mobile). in asemenea cazuri, tot ceea ce este de facut este sa se anuleze torsiunea partiala dupa sectionarea benzilor care mentin colonul ascendent la peretele abdominal drept. Apoi, aceste viscere sint desfacute de pe peretele abdominal posterior si impinse In sus si mult la stinga. Acest procedeu nu numai ca desfiinteaza rotatia partiala a segmentului postero-lateral, dar largeste si istmul duodenocolic, faeind astfel aproape imposibil un viitor atac de vollus. S-au intilnit cazuri cind malformatia congenitala nu a produs nici o tulburare pina la virsta adulta sau chiar la batrinete si atunci a provocat un vollus complet.