Este o boala in care exista un obstacol in calea trecerii continutului intestinal (gazos, lichid, solid) catre in jos, prin lumenul intestinal. Se deosebesc doua tipuri : mecanic si paralitic. Ocluzia mecanica arc o leziune care obstruiaza in mod organic lumenul intestinului. Daca exista numai o obstructie pura a pasajului continutului intestinal am de-a face cu o
ocluzie mecanica simpla (ocluzie prin obturatie). Daca, insa, se adauga si o obstructie a irigatiei sanguine a segmentului intestinal interesat, atunci exista o ocluzie mecanica prin strangulatie. In ocluzia intestinala paralitica sau neurogena continutul intestinal nu trarseaza intestinul din cauza paraliziei intestinale.
Tratamentul necesita interntie chirurgicala de urgenta, in principal, pentru ca este dificil sa facem diferentierea intre o ocluzie simpla si una prin strangulatie. Exceptie de la aceasta regula sint ocluzia postoperatorie precoce, ocluzia recidivanta tardiva datorita aderentelor si ocluzia partiala a
intestinului gros. In cazul cind
obstructia este data de aderente, atunci este indicat un tratament conservator, cu aspiratie nazogastrica si echilibrare lichidiana in-tranoasa. dnr el trebuie sa fie abandonat imediat la primul semn de alterare a starii pacientului. Iar in cazul unei obstructii incomplete a intestinului gros (de pilda, un
cancer stenozant al colonului) putem actiona cu succes printr-o
clisma evacuatorie care ne permite sa facem, mai tirziu. o operatie bine pregatita. Dar, si aici, la primul esec al tratamentului conservator trebuie sa nim repede cu interntia chirurgicala.
Pregatirea pentru operatie cuprinde instituirea aspiratiei gastrice sau intestinale cu sonda Miller-Abbott, administrarea de
lichide intranos si terapia antibiotica. Se calculeaza electro-iitemin si Hb. Se recolteaza singe pentru determinare de grup si se face transfuzie daca exista soc net. Operatia poate fi intirziata pina la patru orc. pentru a decomprima intestinul si a ameliora starea generala a pacientului. Totusi, nu trebuie asteptat prea mult pentru a resili normalul la un pacient foarte deshidratat. Se incepe transfuzia, se continua in timpul operatiei si se prelungeste si in perioada postoperatorie. Nu trebuie sa mai pierdem deloc timp cu pregatirea atunci cind se pune un diagnostic sigur de
ocluzie intestinala inainte sa fi aparut distensia sau cind ai moti sa crezi ca o ansa de
intestin este in pericol de gangrena (ocluzie prin strangulatie}.
Operatiile se executa cu scopul principal de a salva viata pacientului prin cel mai simplu procedeu capabil sa aduca vindecarea.
Cei doi timpi esentiali ai operatiei sint descoperirea cu rezolvarea agentului obstructiv si determinarea starii de viabilitate a segmentului intestinal eliberat. Sint mai multe operatii ce pot fi facute : a) laparotomie exploratorie pentru obstructie de origine nesigura (cu intubatie si golirea anselor prin aspiratie in timpul operatiei) (. 49) ; b) drenaj extern al intestinului, proximal de obstructie (ileostomie, cecostomie, colostomie) ; c) operatii de scurtcircuitare (enteroanastomoze sau anas-tomoze ileocolice) ; d) rezec-tie de intestin, fie pentru a extirpa leziunea obstructiva (de pilda, un cancer de colon), fie pentru Ca un segment strangulat al intestinului a suferit modificari ischemice irersibile ; e) liza benzilor sau aderentelor ; f) operatii ificate, pentru leziuni obstruc-ti specifice (de pilda, o hernie externa strangulata).
Rezultatele tratamentului ocluziei intestinale acute s-au imbunatatit vizibil, odata cu introducerea intubatiei gastrointestinale de decompresiune. Dar si alti factori mai concura la succesul terapeutic : diagnosticul precoce, recunoasterea strangularii la Inceputul ei, abandonarea masurilor conservatorii fara intirziere cind nu au succes, resilirea rapida a rezerlor hidroelectrolitice si nutriti Ale pacientului, alegerea competenta si executarea oricarui procedeu chirurgical care este necesar.
