Sdjkld

DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER:

Boala Alzheimer este o boala cerebrala degenerativa primara, cu etiologie necunoscuta, avand trasaturi caracteristice neuropatologice si neurochimice. Debutul este de obicei insidios si progresiv in decursul mai multor ani. Aceasta perioada poate fi scurta, de 2-3 ani, dar poate fi uneori considerabil de lunga. Debutul poate avea loc la mijlocul vietii adulte, sau chiar mai devreme (boala Alzheimer cu debut presenil) dar incidenaa este mai crescuta in ultima parte a vietii

(boala Alzheimer cu debut senil). In cazurile cu debut anterior varstei de 65-70 de ani exista posibilitatea unei istorii familiale de dementa similara, aceasta cu o evolutie mai rapida, o proeminenas a trasaturilor care sugereaza o leziune a lobilor temporali si parietali, inclusiv disfazia si dispraxia. In cazurile cu debut mai tardiv, evolutia tinde sa fie mai lenta, si sa fie caracterizata printr-o deteriorare mai globala a functiilor corticale superioare. Pacientii cu sindromul Down au un risc crescut de a dezvolta maladia Alzheimer.

Exista modificari caracteristice in creier: o reducere marcata a populatiei neuronale, mai ales in hipocamp, 'substantia inominata', coeruleus, cortexul tempo-parietal si frontal; aparitia de strenuri neurofibrilare formate din filamente helicoidale perechi; plsci nevritice argentofile, conainand in special amiloid si avand o certa progresiune, cu toate ca au fost evidentiate si plsci fara amiloid, si corpusculi granulo-vacuolari in dezvoltare. Modificarile neuro-chimice constau intr-o marcata reducere intracelulara a enzimei acetilcolintransferaza, si a acetil-colinei, precum si a altor neurotransmi__tori si neuromodulatori. Dementa in boala Alzheimer este in prezent ireversibila.

Conform descriptiei clasice, trasaturile clinice sunt acompaniate de modificarile cerebrale de mai sus. Totusi, se pare ca nu intodeauna progresiunea este paralela. Una poate fi indiscutabil prezenta, in timp ce pentru cealAlte exista do minime de existenta. Cu toate acestea, trasaturile clinice ale bolii Alzheimer sunt de asa natura incat este adesea posibil sa facem un diagnostic prezumtiv numai pe baze clinice.

INDREPTAR DIAGNOSTIC:

Pentru un diagnostic clar definit, sunt necesare urmatoarele trasaturi:

a). Prezenta dementei conform descrierii de mai sus.

b). Debut insidios cu deteriorare lenta. In vreme ce debutul pare de regula dificil de fixat in timp, constatarea prezenaei defectelor de catre ceilalti poate aparea brusc (un 'plateau' - platou poate aparea de-a lungul evolutiei).

c). Lipsa unor do clinice sau a unor rezultate ale unor investigatii speciale, care sa sugereze ca starea mentala poate fi datorata altei boli cerebrale sau sistemice care pot induce dementa (de ex. hipercalcemie, deficit de vitamina B, neurosifilis, hidrocefalie cu presiun normala sau hematom subdural, etc.).

d). Absenta unui debut brusc, apoplectic si absenta in fazele insidioase a unor semne neurologice de leziune de focar (hemipareze, pierderea senzoriumului, defecte ale campului vizual si tulburari de coordonare), desi aceste elemente se pot suprapune ulterior.

Include: dementa primara, degenerativa de tip Alzheimer.

Intr-o anumita proportie a cazurilor, trasaturile bolii Alzheimer si ale dementei vasculare pot coexista. In aceste cazuri, trebuie stabilit un dublu diagnostic in codificare dubla. Cand dementa vasculara precede boala Alzheimer poate sa nu fie posibila stabilirea diagnosticului celei din urma, pe baze clinice.

Diagnosticul diferentiat ia in considerare:

- Tulburarea depresiva (F30 - F39)

- Delirium (F05)

- Sindromul amnestic organic (F04)

- alte demenae primare: b.Pick, Creutzfeld-Jacob, Huntington (F02)

- Demenae secundare asociate cu o varietate de boli somatice, stari toxice, etc. (F02.8)

- Retardarea mentala usoara, moderata sau severa (F70 - F72)

Dementa din boala Alzheimer poate coexista cu dementa vasculara (se modifica .2) cand episoade cerebro-vasculare (fenomene de multiinfarct) se suprapun pe un tablou clinic si un istoric ce sugereaza boala Alzheimer. In conformitate cu constatarile post-mortem, coexistenaa celor doua tipuri apare in 10-l5% din toate cazurile de dementa.

.0 DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER CU DEBUT TIMPURIU:

Dementa din boala Alzheimer debuteaza inainte de 65 de ani. Exista o deteriorare relativ rapida cu afectare multipla si marcata a functiilor corticale superioare.

Afazia, agrafia, alexia si apraxia apar relativ devreme in evolutia dementei, la majoritatea cazurilor.

INDREPTAR DIAGNOSTIC:

Este acelati cu cel al dementei cu debut inainte de 65 de ani, si, de obicei, cu rapida progresie a simptomelor. O istorie familiala de boala Alzheimer e un factor care contribuie, dar nu e necesar pentru diagnostic, la fel ca si o istorie familiala de sindrom Down sau de limfom.

Include: boala Alzheimer tip II.

.1 DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER CU DEBUT TARDIV

Dementa din boala Alzheimer in care debutul constatabil clinic apare dupa 65 de ani, de obicei peste 70 de ani sau si mai tarziu, cu progresie lenta si atenuarea memoriei ca trasaturi de baza.

Include: Dementa din boala Alzheimer tip I, dementa senila tip Alzheimer.

INDREPTAR DIAGNOSTIC:

Acelati ca si pentru dementa descrisa mai sus. Se impune atentie privind prezenta sau absenta trasaturilor distincte fata de subtipul cu debut timpuriu (.0). Infractele sunt de obicei de dimensiuni mici, dar efectul lor se cumuleaza in timp.

.2 DEMENTA IN BOALA ALZEHEIMER, ATIPICA SAU DE TIP MIXT

Se clasifica aici demenaele care nu se potrivesc descrierilor si indreptarelor fie pentru .0 fie pentru .1. De asemenea, se includ aici dementa mixta Alzheimer si dementa vasculara.

.9 DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER NESPECIFICATA