Bolile respiratorii care s-au dezvoltai in cursul ultimelor decenii suni legale in mod special de fumai si de modificarea mediului inconjurator urban si industrial.

BRONSITA CRONICA Bronsita cronica se caracterizeaza prin tr-o hipersecrc|ie bronsica permanenta sau reci-divanta. Vorbim de bronsita cronica atunci cand perioadele de tuse cu expectoratii dureaza cel putin 3 luni pe an si au o vechime de cel putin 2 ani. Fumatul joaca un rol important in aceasta boala: frecventa bronsitei cronice la nefumatori e de 8%, in timp ce la persoanele care fumeaza mai mult de 20 de tigari pe zi, ea atinge cifra de 50%. Ceilalti factori, cum suni poluarea atmosferica si infectiile repclale, au de asemenea importanta. Bron-sila cronica evolueaza in general spre insuficienta respiratorie cronica si spre o distrugere a alveolelor pulmonare (emti/em) determinand o respiratie dificila, o coloratie oleta sau albastruie a pielii (cianoza) si edeme la membrele inferioare. Dupa mai multi ani de evolutie, jena respiratorie care aparea doar la efort persista si in repaus si dene invalidanta. Tratamentul, care variaza in functie de gratatea bolii, se bazeaza pe oprirea fumatului, urmarirea si tratarea cu antibiotice a fiecarui nou episod in-fectios, kineziterapie respiratorie si administrarea unor medicamente (bronhodilatatoare, fluidificante ale secretiilor etc).

ASTMUL BRONSIC Frecventa globala a astmului, in crestere, se situeaza in jurul cifrei de 5% din populatie. De obicei se distinge astmul alergic datorat acarienilor (mici animale ce traiesc in pral), polenurilor, parului de animale etc. si mai frecvent intalnit la copil, si astmul nealergic, la care factorii declansatori ai crizei nu sunt specifici (fum, efort, aer rece etc). Astmul e o boala care afecteaza bronhiile. Acestea reactioneaza la un factor inl.mt prin ingustarea lumenului lor. Ele determina astfel o expiratie dificila. Pacientii se g inainte de toate de o senzatie de opresiune.
Crizele de astm sunt deseori imprezibile. Ele pot avea o durata mai scurta sau mai lunga.
La persoanele cu un astm vechi, poate persista o dificultate in respiratie intre crize, care dene permanenta la persoanele in varsta. Tratamentul se bazeaza pe administrarea de medicamente al caror scop e dilatarea bronhiilor. In cazurile cele mai grave, este obligatorie internarea de urgenta in spital pentru administrarea medicamentelor prin perfuzii, a oxigenului si, cateodata, pentru respiratie asistata, in primul rand, persoana astmatica trebuie sa ete in ata de zi cu zi tot ceea ce ar puica sa-i provoace crizele: contactul cu animalele domestice, obiectele si locurile ce contin praf, locurile cu fum.

INSUFICIENTA RESPIRATORIE
Insuficienta respiratorie reprezinta incapacitatea plamanilor de a asigura functiile lor, care se traduce prin scaderea concentratiei de oxigen in sange. Insuficienta respiratorie acuta reprezinta o prabusire brutala si grava a functiei plamanilor; ea determina tulburari ale frecventei respiratorii, o coloratie albastruie a pielii (cianoza), o accelerare a ritmu lui cardiac, o hipertensiune arteriala sau stare de coma. Ea poate (i cauzata de o obstrui tie a bronhiilor (ca urmare a unei bronsite cronice, a unei crize de astm etc), de un traumatism la nivelul toracelui sau de coma. Din cauza gratatii sale, ea necesita internarea de urgenta in spital intr-un serciu de reanimare.
Atunci cand insuficienta respiratorie e permanenta, ea dene cronica. Se manifesta in principal printr-o respiratie dificila. Ea evolueaza lent, agravata de pusee de insuficienta respiratorie acuta. Perioadele de internare in spital se repeta si intervalul dintre acestea se micsoreaza. Tratamentul insuficientei respiratorii presupune asocierea mai multor procedee: administrarea de oxigen (oxigenote-rapie), medicamente ce dilata bronhiile, antibiotice si kineziterapie respiratorie.

TRAHEEA Sl BRONHIILE
In mod normal, in timpul inspiratiei aerul intra in alveolele pulmonare si oxigenul de care avem nevoie trece in sange. Aerul este transportat printr-un sistem tubular inconjurat de muschi. Conductul cu diametrul cel mai mare care face legatura intre laringe si plamani este traheea. Traheea se dide in 2 bronhii mari. Apoi fiecare dintre acestea se dide de mai multe ori, devenind din ce in ce mai inguste pina la nivel de bronhiole. La o persoana sanatoasa, arborele bronsic esle suficient de permeabil pentru a permite o inspiratie si expiratie libera si usoara, nesolicitand nici un efort special.

PROFILAXIA SI PREVENIREA

Prevenirea bolilor respiratorii se bazeaza pe lupta indiduala si colectiva impotriva fumatului si a poluarii atmosferice si pe punerea la punct a masurilor de protectie impotriva factorilor de risc legati de mediul inconjurator (expunerea la radiatii nucleare, la azbest, la hidrocarburi etc). Pentru a preveni aparitia bolilor cronice, trebuie etata contractarea frecventa a bolilor infectioase respiratorii, care sfarsesc prin a fragiliza aparatul respirator. Alunei cand totusi apar, trebuie sa fie tratate cu medicamentele corespunzatoare.

CANCERUL PULMONAR
Frecventa cancerului pulmonar a sporit considerabil incepand cu a doua jumatate a secolului XX, o data cu cresterea numarului de fumatori.
Mediul inconjurator (expunerea la radiatii nucleare, la substante precum azbestul, cromul, nichelul sau hidrocarburile) constituie de asemenea un factor de risc pentru acest tip de cancer. Evolutia acestei boli e in general nefavorabila: doar 5 pana la 10% dintre pacientii afectati vor fi in ata dupa 5 ani de la diagnosticarea bolii. In prezent, tratamentul cel mai eficace este cel chirurgical, care suprima tumora impreuna cu o parte importanta din plamanul adiacent acesteia. Celelalte tratamente asociaza, in functie de tipul de cancer, chimioterapie si radioterapia.