Fata de alte localizari ale cancerelor care pot beneficia de un tratament asociat complex chimiohormono-radiochirurgical, tratamentul cancerului gastric este aproape monospecializat si anume chirurgical, pentru ca (cel putin pina In prezent) aportul chimioterapiei este foarte redus, iar cel al radio-terapiei este nul. De aceea, cu toate ca si aici se aplica principiul indicatiei terapeutice colecti si stadiale, responsabilitatea principala a tratamentului ramine actualmente in miinile chirurgului. Gravitatea cancerului gastric consta in primul rind in metastazele regionale si la distanta. Este necesara cunoasterea tuturor tehnicilor chirurgicale pentru a putea actiona in functie de localizare si de invazia ganglionara sau a organelor incinate. Cu toate progresele realizate in ultima vreme (diagnostic mai exact si mai precoce, anestezie si reanimare moderne, codificarea stiintifica a tehnicilor de exereza cu radicalitate oncologica), supravietuirile peste cinci ani de la interntiile cu pretentie de radicalitate nu depasesc 25% dintre operati.

Metodele operatorii pot fi astfel sistematizate :
1. Metode operatorii cu pretentie de radicalitate oncologica : 1) Gastrectomia distala largita cu decolare coloepiploica si indepartarea micului epiploon ; convine cancerului gastric neinvadant al portiunii orizontale a stomacului ; 2) Gastrectomia subtotala radicala (Re Mine) indeparteaza 4/5 din stomac, marele si micul epiploon si splina. Are avantaje tehnice si de radicalitate, imbi-nind calitatile rezectiei In ceea ce priste resilirea continuitatii cu cele ale gastrectomiei totale ca radicalitate; 3) Gastrectomia proximala (polara superioara) este indicat in cancerul izolat al cardiei sau al treimei superioare a micii curburi; 4) Gastrectomia totala (ablatia intregului stomac de la mucoasa esofagiana la cea duodenala, a micului si marelui epiploon si a splinei). Se observa o tendinta actuala de a reconsidera gastrectomia totala de principiu pentru cancer de corp si portiune proximala pentru ratiuni oncologice bine silite ; 5) Operatii complexe care pe Unga gastrectomia subtotala sau totala pretind exereze largite in cinatate, impuse de extinderea neoplasmului (pancreas, ficat, colon, diafragm, splina). Astfel, se executa gastrocolectomie, gastrosplen-ectomie, gastrosplenopancreatectomie, gastrectomie asociata cu extirparea unei parti din diafragm si gastrectomie asociata cu oofo rectomie.

II. Metode operatorii paleati : 1) Rezectia simpla, de curatire cu lasarea pe loc a ganglionilor; dupa ablatia focarului primar s-a remarcat clinic o incetinire a metastazelor existente; 2) Operatii de ocolire a tumorii pentru resilirea tranzitului (cu lasarea pe loc a tumorii).

III. Laparotomii exploratorii (care constata, intraoperator, ca nici un fel de operatie nici radicala, nici paleativa nu se poate practica).

IV. Operatii de control pentru diagnosticare precoce a recidilor (second-look) la interval de 612 luni de la operatia primara. Daca se gaseste o recidiva, ea este imediat indepartata sau se face totalizarea gastrectomiei, prin ablatia bontului gastric restant, urmind ca urmatoarea explorare sa revina la sase luni. Absenta recidilor la prima explorare nu mai pune in discutie repetarea laparotomiei.

In ceea ce priste tratamentele adjuvante, In cancerul gastric ne vom referi doar la chimioterapie, pentru ca adenocarci-noamele sint extrem de rezistente la iradiere, aceasta fiind in principiu contraindicata. In materie de tub digestiv, chimioterapia nu a indreptatit sperantele care s-au pus In ea. Adenocarcinoa-mele gastrice sint tumori foarte putin sensibile la actiunea cito-staticelor cunoscute. S-au putut obtine, totusi, unele ameliorari in cazuri inoperabile prin folosirea sarcolizinei, a tiofosforamidei. a 5-fluorouracilului si a mitomicinei C. Autorii japonezi practica in cancerele gastrice operate radical opt cure postoperatorii in timp de doi ani cu mitomicina C si ciclofosfamida. Ei dau supravietuiri dupa cinci ani de peste 25%.

Tratamentul chirurgical radical al cancerului gastric se poate aplica numai atunci cind diagnosticul s-a facut in faza "utila" terapeutica (la inceput). Aceasta este posibil daca acordam atentia cunita profilaxiei si depistarii sale precoce. Cum insa profilaxia primara a bolii inca nu are o fundamentare etiopatogenica certa, atunci "piatra unghiulara" ramine depistarea precoce macar a acelor stari care favorizeaza aparitia cancerului sau sint precursoare or concomitente (starile precanceroase). Depistarile in masa (screening-ul) nu sint realizabile. Astfel, se va acorda atentie familiilor la care s-a descoperit odata un cancer, subiectilor cu aclorhidrie, cu gastrita anacida si, mai ales, a celor cu metaplazie intestinala (la examenul bioptic al mucoasei), cu gastrita atrofica, cu tumori gastrice benigne (polipi, schwanom etc), cu ulcer gastric, mai ales al segmentului orizontal etc. Toti acestia urmeaza a fi controlati din sase in sase luni (clinic, gastrosco-pic, radiologie etc.) pentru a se depista cele mai mici semne suspecte de transformare maligna, in care caz vor fi supusi de urgenta interntiei chirurgicale.

Tratamentul medical paleativ are ca scop doar pregatirea bolnavului in derea interntiei chirurgicale sau se adreseaza cazurilor inoperabile. Astfel, entualele pierderi sanguine se recupereaza prin transfuzii de singe izogrup, cele proteice prin transfuzii de plasma, solutii de acizi aminati, Trophisan, proteolizat etc. si cele hidroelectrolitice prin solutii corespunzatoare modificarilor umorale (hematocrit, ionograma, rezistivitate plasmatica). In cazurile inoperabile tratamentul este simptomatic. Inapetenta se poate influenta prin tincturi amare (T-ra china, T-ra amara, Trra nuca vomica), solutie de acid clorhidric oficinal. Acidopeps, entual insulina ( si "aclorhidria"). Greturile si varsaturile se pot ameliora prin antiemetice : Emetiral supozitoare 0,25 mg 23/zi, Prim-peran fiole 10 mg injectie i.m. sau i.v. sau solutie cite o lingurita de 23 ori pe zi si mai putin prin potio Rivieri, solutie procaina, tinctura beladona. Durerile se vor calma la inceput cu prafuri analgezice, antispasmodice (codeina, paparina, beladona, anal-gezina, algocalmin), care seara se asociaza cu barbiturice somnifere (luminai, fenobarbital), urmind apoi ca treptat sa se treaca la opiacee sau substituentii de sinteza (dionina, morfina, dilauden-atropina, Mialgin, hidromorfon etc). Se incepe prin administrarea pe cale orala si apoi parenterala, dozele urmind sa fie crescutA cu 1/2 fiola, 12 ori pe zi si apoi ajungind la 23 fiole sau chiar mai multe, data fiind scaderea efectului lor prin obisnuinta ce o dau. Actiunea lor poate fi potentata prin asocierea cu clorproma-zina (clordelazin, largactil, plegomazin) 23 drajeuri a 25 mg sau injectii i.m. 23 pe zi.