Este distensia stomacului, care survine fie ca o consecinta a unui obstacol mecanic, fie, mai adesea, ca o consecinta a unei pareze reflexe. Dilatatia gastrica acuta consecutiva unui obstacol mecanic poate fi intilnita in urmatoarea imprejurare : instalarea unei stenoze organice la nilul pilorului sau duodenului in care s-a angajat un corp strain
alimentar (un simbure, un cartilaj etc). Distensia paralitica a stomacului poate apare : in timpul evolutiei unei peritonite acute ; in perioada postoperatorie imediata dupa orice operatie abdominala (la 4872 de ore), dar mai ales dupa o operatie pe stomac si in special dupa vagotomie ; dupa unele manevre nesingerinde (cateterism ureteral, colapsoterapie), nasteri laborioase, operatii extraabdominale, traumatisme abdominale, unele boli infectocontagioase (
febra tifoida, poliomielita), boli pulmonare acute, intoxicatii gra, infarct de miocard,
litiaza biliara, ulcer gastroduodenal, dupa ingestie de mari cantitati de alimente si, mai ales, de
lichide reci.
In fine, pot interni cauze mixte, mecanice si functionale. Astfel, apare prin asocierea distensiei intestinale paralitice cu actiunea pensei aortomezenterice asupra duodenului 3, pe care-l stranguleaza. inchiderea pensei aortomezenterice este realizata de intestinul in ocluzie, care este greu si tractioneaza pe mezenter.
In prescrierea unui tratament profilactic eficace, pe linga supragherea bolnavilor la care au aparut asemenea momente declansatoare este necesara si cunoasterea principalelor
tulburari fi-ziopatologice care necorectate la timp ar putea antrena exitusul. In stomac se pot acumula 1015 litri de lichid, ca urmare atit a insuficientei de evacuare cit si, mai ales, a procesului de hiper-secretie gastrica. In momentul instalarii varsaturilor incoercibile se pot pierde pina la 40 litri de lichid in 24 de ore. Se va instala o stare de exicoza cu tot cortegiul simptomatologie, inclusiv socul hipolemic.
Tratamentul curativ de electie in dilatatia acuta este cel medical. Numai imposibilitatea de a introduce sonda in stomac, ca si ineficienta masurilor medicale, obliga la o rezolvare chirurgicala. Succesul terapeuticii medicale cu evitarea gastrostomiei depinde, in primul rind, de recunoasterea cit mai precoce a bolii. In plus, se va contraindica administrarea anticolinergicelor si antispasticilor, ca si aceea a opiaceelor.
Prima masura terapeutica obligatorie este evacuarea cu ajutorul unei sonde groase a continutului gastric, ceea ce va produce o imbunatatire neta a starii bolnavului. Prin spalatura gastrica se poate obtine dezangajarea corpului strain din pilor. Lichidul de spalatura poate fi solutie salina fiziologica (calduta, pentru a favoriza peristaltica). In continuare, se va institui o aspiratie permanenta (ura 19). Pentru favorizarea evacuarii gastrice se recomanda decubi-tul lateral drept sau ntral, ca si pozitia genupectorala. Combaterea parezei musculare se poate obtine, daca nu sint contraindicatii, cu extract de posthipofiza sau stricnina, precum si cu unele parasimpaticomimetice (miostin fiole de 0,5 mg, eserina 0,52 mg/24 de ore, ge-neserina 13 mg/24 de ore).
Un loc aparte il ocupa corectarea tulburarilor hidroelectrolitice sub controlul ionogramei sanguine si urinare. Uneori se poate merge pina la perfuzarea in 24 de ore a patruopt litri de lichide (solutie fiziologica, solutie glucozata 5%). Vom fi atenti la combaterea hipopotasemiei care poate sa agraze
pareza gastrica. Se mai recomanda administrarea de
vitamine din grupul B (BA, Bi) si vitamina C. Prescrierea de lichide si electroliti la care se asociaza unele vasopresoare si hemisuccinatul de hidroeortizon reprezinta medicatia care se va aplica in caz de soc hipovolemic. Se va suspenda
alimentatia pe gura citeva zile, pentru ca apoi sa fie reluata treptat in conditii de crutare gastroduodenala de citeva saptamini. Pentru a combate efectul pensei aortomezenterice, in afara de aspiratia intestinala ce usureaza ansele intestinale se recomanda si plasarea bolnavului in pozitie ntrala, ceea ce permite deschiderea pensei.
