Tratamentul chirurgical al ulcerului gastroduodenal (UGD) trebuie sa raspunda la doua deziderate majore : 1) O interventie cit mai fiziologica si cit mai putin mutilanta, dar cu o solida justificare patogenica. 2) O reducere la maximum a consecintelor fiziopatologice ale interventiei operatorii. Dar, chiar si astazi alegerea metodei de operatie este o problema subiecti, oarecum speculati, dat fiind faptul ca lipsesc criteriile obiective care sa arate de o maniera indiscuila superioritatea uneia dintre solutiile alese. Nu exista un studiu prospectiv, randomizat, demonstrativ care sa e rezultatele rezectiei cu cele ale gotomiei. De aici, multiplele controverse existente in lumea medicala, afirmindu-se ca problema ramine deschisa cu privire la eficienta metodelor operatorii.
In acest context sint explicabile incercarile de silire a unor criterii cit mai obiective in alegerea tipului de interventie chirurgicala. Studiul secretiei gastrice stimulate pare sa ofere unele perspective.
Este cunoscut faptul ca testul histaminic maxim (Kay) se adreseaza masei celulare parietale, in timp ce testul insulinic (Hollander) interfereaza mecanismul gal al secretiei. Rezultatele obtinute referitor la secretia clorhidrica a ulcerosilor rele existenta unor factori patogeni diferiti :

1) In primul tip, la care secretia histaminica este superioara celei insulinice, pe prim s-ar situa existenta unei mase celulare parietale crescuta, genetic indusa; pentru aceasta pledeaza si frecventa factorului genetic in antecedentele acestor pacienti.

2) La cel de al doilea tip, cu secretie insulinica superioara celei histaminice, mecanismul gal pare a fi predominant in patogeneza ulcerului ; de altfel, la aceste cazuri tubajul nocturn rele o stare dissecretorie cu lori mari ale aciditatii libere, sugesti pentru o stare de hipertonie gala.

Se impune, deci, o explorare secretorie complexa preopera-torie la pacientii ulcerosi, cu efectuarea celor trei teste : histami-nic maximal (0,04 mg/kg corp), insulinic (0,2 U/kg corp) si tubajul nocturn. Exprimarea grafica a curbelor aciditatii, ca si area parametrilor acesteia (debit clorhidric, concentratie clorhidrica) ne pot oferi relatii asupra tipului secretor.
Se constata necesitatea adoptarii unei atitudini diferentiate in ceea ce priveste indicatia tipului de interventie chirurgicala la pacientii ulcerosi. Astfel, la tipul I (parietocelular cu debit clorhidric histaminic superior celui insulinic, in general peste 30 40 mEqA) rezectia ar constitui operatia de electie, in timp ce tipul II (neurogal, cu debit clorhidric insulinic superior celui histaminic, in medie 2535 mEq/1) ar beneficia de gotomie (selecti sau supraselecti) cu sau fara operatie de drenaj. O atitudine eclectica trebuie adoptata fata de tipul secretor III (mixt, parietogal), in care gotomia cu antrectomie ar putea oferi rezultatele cele mai bune. Prin adoptarea acestei atitudini diferentiate s-ar putea reduce la maximum recidi ulceroasa.