Strategii de artterapie accesibile persoanelor cu nevoi speciale

STRATEGII DE ARTTERAPIE ACCESIBILE PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE

1.     Modelajul in plastilina sau lut reprezinta nivelul bazal al posibilitatii de exprimare artistica. Contactul cu materialul, inclusiv cu lutul, induce o stare de satisfactie, de reconfort.

Faptul ca pote utiliza volume, poate reprezenta in spatiu, ii canalizeaza copilului tensiunile in exterior. Modelajul poate fi utilizat, la inceput, ca instrument de investigatie, lasand copilul sa faca ce vrea cu materialul. Momentul acesta ne indica aspectele perturbante si ne permite sa intrevedem caile de acces la terapie. 252i86c Se pot nota expresiile verbale din timpul modelajului si discutiile dintre parteneri. Produsul realizat, indiferent de valoare sa artistica, intareste motivatia existentiala si contribuie la schimbarea imaginii de sine. Sunt de apreciat efectele psihoterapeutice ale activitatii in grup si posibilitatile de afirmare de sine pe social, prin expozitiile organizate (la nivelul tuturor scolilor speciale).

2.    

Sculptura este inclusa de unii autori in tehnici de artterapie. Lemnul sau alte materiale, prin rezistenta lor, necesita o activitate psihomotrica mai incordata si mai sustinuta, cu importanta in decontractarea motorie, fenomen de baza in tehnicile de relaxare. Ajustarea unor materiale din natura si transformarea lor in obiecte de arta si cu utilitate, pot pune in evidenta anumite tensiuni interioare si totodata asigura descarcarea tensiunilor psihice prin fenomenul de catharsis.

Un alt grup de tehnici folosite in art-terapie sunt pictura, decoratia pe materiale de tot felul, inclusiv pe sticla, desenul artistic, confectionarea de jucarii, jocuri, confectionarea de obiecte de artizanat, papusi, martisoare, ilustrate.

Practicarea lor presupune, intr-o masura mai mica sau mai mare, certe preocupari artistice, simt dimensional si cromatic, miscari mai fine si mai bine dozate, interes deosebit, care finalizate in produse confera deosebite satisfactii. Unele din ele cer multa imaginatie si fantezie, altele migala si lucru de amanunt, de mare finete, fiind, in majoritate lor, accesibile atat copiilor cat si adultilor. Toate aceste activitati pot fi folosite pentru reeducarea deficientelor membrelor superioare, uneori si a celor inferioare (desenul si pictura efectuate cu ajutorul degetelor de la picioare) in bolile psihice, retardul mintal.

3.     Pictura si desenul artistic sunt indeletniciri recuperatorii foarte agreate, putand fi practicate din orice pozitie si necesitand doar pensula, panza, culori sau creion si hartie.

Sunt abordabile de toti handicapatii care au mai mult sau mai putin simt artistic. Bolnavii hemiplegici pot picta cu piciorul, cei tetraplegici cu gura. Aceasta activitate induce un sentiment de satisfactie si utilitate.

Modalitatile folosite sunt in functie de deficiente, merg de la pictura cu degetul sau cu pensula in gura pana la rafinamente moderne, prin aruncare, pulverizare, tamponare,etc. Picturile pot fi calme sau violente, tradand tot atatea stari sufletesti cu substrat psihic.

4.     Decoratiunile pe materiale de tot felurile lut, sticla, os, marmura, mozaic, stofa, piese foarte mici (pietricele, scoici etc), pe pereti intregi, pe pavimente facute din marmura sau mozaic, mochete.

Ca si celelalte activitati legate de cromatism, decoratiunile pot fi folosite pentru a lupta impotriva tulburarilor de perceptie a culorilor, dar si a altor deficiente.

5.     Confectionarea de jocuri si jucarii, marionete, ca si desenul si pictura, intra in categoria activitatilor ce cauta o comunicare prin redescoperirea unor posibilitati noi, fapt care permite proiectarea propriilor trairi, cat si libertatea de exprimare. Munca, imaginatia, talentul, simtul estetic sunt solicitate, permitand descoperirea preferintelor si inclinatiilor personale.

Afectiunile psihice constituie prima indicatie a acestor activitati de grup, care ofera cai de descarcare psihica si finalizare practica, ca toate activitatile artistice, care constitue un univers al fanteziei si intruchiparii propriilor fantsme, vise, aspiratii.

In masura posibilitatilor, jucariile si jocurile vor fi adaptate pentru a permite o mai buna prehensiune, pentru ca folosirea lor sa contribuie la reeducarea functionala cat mai intensa a anumitor articulatii, sa reeduce coordonarea vizual-motrica, sa tonifice muschii si articulatiile membrelor.

6.     Artizanatul este o modolitate de expresie ce foloseste teme de inspiratie folclorica, oglindeste cultura satului romanesc, arhitectura, obiceiurile. Covoare, bluze, cani, linguri pirogravate, sticle imbracate, obiecte confectionate din scoici, toate acestea cer o iscusinta si stiinta a imbinarii si selectiei culorilor, precum si tehnica de fabricatie mai complexa. Activitatea reprezinta un prilej de reeducare a gesturilor, gusturilor, mobilitatii articulatiilor si educarea simtului estetic.

7.     Dansul

Pantomima este un dans de exprimare a unor gesturi specifice unui personaj sau a unei actiuni poate fi executata cu muzica sau fara, se pot utiliza si masti.

Proceduri

1.     se vor imita personaje cunoscute din viata sau din literatura.

2.     pentru agresivi in prima faza se cere sa imite un razboinic (pentru detensionare), apoi sa imite un invins.

Dansul in cuplu virtuti de socializare deosebite pentru adolescenti.

Cuplul forma cea mai puternica de comunicare si relatie sociala.

Formarea unui cuplu reprezinta o alegere, o optiune, pentru

1.     iesirea din conflict;

2.     iesirea din situatia de marginalizare;

3.     exprimarea publica a unei initiative si dorinte;

4.     cererea de intrare in relatie;

5.     realizarea unui dialog subconstient intre fortele instinctuale normale si canalizarea unor tendinte abisale;

6.     realizarea unui dialog in stil social;

7.     stabilirea unei situatii afective pozitive;

8.     intarirea unui comportament social pozitiv;

9.     eliberarea de sub tensiunea impulsurilor.

Dezvolta prin tensiunile interpersonale o gama de sentimente - pasiune, dragoste, autovalorificare, schimbarea imaginii de sine, perceperea pozitiza a celuilalt.

Aceasta are o dubla importanta umanizeaza individul prin formarea comportamentului social.

Dansul in cuplu intensifica descarcarile refulate ale unor inhibitii social-morale, avand consecinte benefice asupra starii de echilibru a persoanei.

Impune o atenta compozitie a esantioanelor de subiecti pusi in relatie.

v    Terapia de expresie verbala:

-         se pune in evidenta stilul de comunicare prin limbaj stilul face omul.

S. J. Brunner, Montagu si Luria demonstreaza:

1. rolul limbajului in organizarea comportamentului;

2. rolul limbajului in invatarea conduitelor sociale

3. rolul limbajului in devenirea sociala

4. raportul dintre tulburarea limbajului si tulburarile de comportament

5. relatia dintre modificarile de perceptie verbala si comportamentul socio-moral.

Conecintele deficientelor de limbaj asupra individului:

a.     pe de o parte influenta unui limbaj degradat i-a modificat individului capacitatea de adaptare sociala;

b.     imaginea valorii sale si a altora a fost afectata prin utilizarea unui limbaj poluat, datorita inductiei efectogena a atitudinilor, cunoscut fiind ca limbajul vehiculeaza o mare incarcatura afectiva;

c.      cea mai importanta variabila modificata prin utilizarea unui limbaj degradat este perceptia, reprezentarea si structurarea valorilor morale.

In cazul terapiei de expresie verbala se vizeaza, in primul rand catharsisul

Catharsisul este un procedeu similar cu cel din psihoterapia de factura freudiana. Se realizeza prin trei modalitati:

a.     repovestirea libera a unor intamplari conflictuale;

b.     povestirea in scris a situatiei declansatoare de conflict;

c.      i se da subiectului o tema si i se cere sa-si imgineze cum va decurge actiunea-se recurge la discutii libere pe baza tehnicilor individuale.

Recitirea de poezii:

-         selectia unei poezii pe care o prefera;

-         se va recita si se va imprima pe banda;

-         se va asculta banda si apoi se va recita.

Este o tehnica indicata pentru insusirea corecta a sunetelor, a semnificatiei lor, de pronuntie corecta, insistandu-se pe aspectele afective ale limbajului.

Teatralizarea sau interpretarea de roluri

-         rolurile vor fi alese de fiecare subiect si invatate se are grija ca semnificatia si cotinutul materialului de invatat sa fie adaptat scopului. Se urmareste astfel o invatare comportamentala si sociala. Rolul interpretat devine un instrument al actiunilor interpersonale. Rolul poate fi al celui care il joaca, un rol complementar sau un alt rol. Principiul de baza este de schimba rolurile intre protagonisti. Se ajunge la un fenomen de interactiune care prin intermediul rolurilor devine actiune. Interpretarea prin raporturi actionale (copilul poate avea ca parteneri o persoana reala) exprima modelul si pe sine insusi.

Se vor respecta urmatoarele conditii:

1.     Timpul

-   plasarea actiunii poate sa cuprinda toate ipostazele timpului- trecut, prezent, viitor;

2.     Gradul de realism

-   Ceea ce este real;

-   Ceea ce este posibil;

-   Domeniul imaginatiei;

3.     Moduri de comunicare

-   Nonverbal;

-   Verbal.

Aceste modalitati de lucru confera prin actiune autenticitatea individuala prin catharsisul pe care il propune, prin priza de constinta, prin punerea in ordine a rolurilor si adecvarea acestora la situatia actuala individuala. Se realizeaza o terapie de grup in cadrul psihoterapiei.