Exista surse extratiroidiene de T4 si T3. Aproximativ 1/3 din T4 se gaseste in ficat si rinichi. Rezer organismului de T4 este de 20 de ori mai mare decat cea de T3, dar acesta are un turnover mai lent (10% pe zi) decat T3 (70% pe zi). Deoarece rezer de hormoni este mare, raportat la rata secretiei, ea poate servi pentru a neutraliza schimbarile acute produse in secretie hormonala. Daca secretia de T4 tiroidian se dubleaza in 24 de ore, ea creste nivelele serice de T4, doar cu aproximativ 5%. Din cauza acestui efect, T4 poate fi administrat oral o data pe zi fara ca nivelele serice ale hormonului sa se modifice apreciabil in urmatoarele 24 de ore. Pentru ca rezervele de T3 sunt mult mai mici, daca se administreaza T3 si nu T4, concentratiile serice ale acestuia vor fi mai riabile. Desi initial s-a crezut ca este preferabil sa se utilizeze T3 in tratamentul hipotiroidismului, pentru ca este forma mai puternica, in prezent T4 este considerat mai adect pentru o terapie de substitutie.

Efectul Woltf- Chaikoff
Administrarea iodului in exces, la o persoana cu o activitate normala a glandei tiroide, inhiba organificarea si sinteza hormonala. Acest blocaj este temporar si dispare in cate zile, in ciuda iodului alimentar ridicat. Explicatia acestui fenomen nu este cunoscuta inca.

Coimpusi care altereaza sinteza de hormoni tiroidieni

Exista substante gusogene care pot bloca sinteza de hormoni tiroidieni producand astfel gusa. Tioureea si propiltiouracilul (PTU) actioneaza la diferite nivele ale sintezei de hormoni tiroidieni. Ele inhiba peroxidaza tiroidiana si blocheaza oxidarea si organificarea iodului. Ele actioneaza, de asemenea, inhiband enzima 5'-monodeiodinaza, care converteste T4 in compusul mai activ T3. Metimazolul este un alt gusogen folosit frecvent, care inhiba organificarea dar care nu afecteaza deiodinarea periferica. Alti compusi actioneaza ca inhibitori competitivi ai fixarii iodului de catre tiroida. Printre acestia se numara percloratul si tiocianatul, care se gasesc in rza si tapioca.