Filovirusuri. Epidemii cu virusuri emergente pot apare pornind de la contaminarea accidentala a cazului index. in 1976, doua epidemii cu un virus nou au evoluat in sudul Sudanului si in nordul Zairului. Datorita cinatatii spitalului din Zair cu raul Ebola virusul a fost numit "Ebola". Mortalitatea in aceasta epidemie a depasit 80% iar multi bolnavi au fost contaminati in spital. Epidemii cu virusul Ebola s-au repetat in 1995 si 1996. Epidemia de la Kikwit, Zair, din 1995, este foarte instructiva. Cazul index a fost un localnic care si-a procurat lemne de foc din jungla. Toti cei 13 membrii ai familiei care l-au ingrijit sau care s-au apropiat de cadavru in timpul ceremoniei funerare s-au imbolnavit. Un al doilea val epidemic a inceput o luna mai tarziu cand un bolnav (cu incubatie prelungita) a fost gresit diagnosticat cu septicemie. Laborantul care a recoltat sange pentru hemocultura s-a imbolnavit mimand initial o
apendicita acuta. Acesta a fost operat in doua randuri iar toti cei ce au participat la interntiile chirurgicale au constituit al doilea val epidemic. in ciuda unor eforturi sustinute in a descoperi rezervorul animal al virusului Ebola intre epidemii, acesta nu a fost gasit desi au fost instigate zeci de specii din jungla africana: maimute, soareci, lilieci, serpi etc. in toate aceste cazuri, transmisia s-a facut prin contact direct, insa nu este exclusa posibilitatea ca virusul Ebola sau oricare alt agent al febrelor hemoragice sa sufere mutatii care sa implice transmiterea aerogena, ceea ce ar constitui un grav pericol la scara intregului glob.
Alte filovirusuri au generat epidemii in care cazul initial l-au reprezentat laboranti care au manipulat tesuturi de maimuta in derea obtinerii de culturi celulare. Este cazul epidemiilor din Marburg. Franklurt si din Iugoslavia in 1976. Industria preparatelor biologice implica totdeauna risc atunci cand utilizeaza animale capturate in zone putin explorate. Utilizarea masurilor de carantina si lucrul in laboratoare de maxima securitate se impune.
Arena virusurile sunt printre cele mai frecnt implicate in epidemii de febre bemoragice. Rezervorul fie vinis este reprezentat de rozatoare. Cultivarea unor largi suprafete destelenite cu porumb sustine inmultirea nccontrolata a rozatoarelor purtatoare de virus (asimptomatice). Mecanizarea lucrarilor de recoltare ii pune pe agricultori in prima unic de risc. Combinele nu numai ca ridica praful contaminat dar pot accidental ucide rozatoare si imprastia la distanta sangele lor virulifer. Relatari recente despre epidemii cu arenavirusuri provin din America de Sud: exemple virusul Sabia (Brazilia), Machupo (Bolivia) etc. in Sierra Leone in 1996 - 97 s-au inregistrat cazuri numeroase de
febra Lassa datorata unui arenavirus transmis de rozatoare. Boala debuteaza prin febra, voma, dureri toracice si
hemoragii cutanate si interne. Mortalitatea este de 25%. Singurul tratament etiotrop este ribavirina administrata intranos.
Huntayir.usurile determina boli febrile cu sindrom renal. In mai 1993 un cuplu 3 decedat in New Mexicp cu .simptomatologie respiratorie acuta. Cazurilesecundare au prezentat febra inalta, cefalalgie si uremie. Virusul izolat a primit numele Sin Nombre (in spaniola "fara nume") si numai tarrl'V fi, ff"1' asimilat nrinr virusuri rlin ffgniit Hartan
Aceste virusuri (familia Bunyaviridac) determina clasic febre hemoragie? (cu petesii) si uj^mie^in timpul razrjoiuIuTcdrean din 1953, mai mult de 2000 soldati nord americani s-au imbolnavit. in Europa, alte virusuri Hantan au fost izolate in Scandinavia si in zona celor trei tari care au granita la Portile de Fier pe Dunare. in Banat, boala determinata este cunoscuta ca ncfropaiia endemica balcanica iar rezervorul de virus este soarecele de camp.
REAPARITIA VIROZELOR CONTROLATE PRIN VACCINARE
Vaccinarea in unele viroze (variola, poliomielita, rujeola) aplicata la scara globala a creat premizele eradicarii acestor boli. Totusi, existenta unui procent din populatie nevaccinat in fiecare an duce prin cumulare la o masa neprotejata semnificativa, in epoca "prevaccinala" aceasta populatie se imuniza in urma circulatiei si infectiei cu virusul salbatic. Pe de alta parte, in
vaccinurile vii se folosesc totdeauna tulpini unice care nu variaza din punct de dere antigenic. Anticorpii indusi de tulpinile vaccinante sunt "monotoni" si, teoretic, pot sa nu acopere variante pe care virusurile salbatice le genereaza in cursul transmiterii naturale. Aceste cauze explica in parte emergenta unor virusuri "noi" ca o consecinta a eradicarii virusurilor "chi" prin vaccinare.In 1994, in Australia a fost izolat un virus de la cai, foarte asemanator virusului rujeolos care in mod natural nu afecteaza decat omul. Mai mult, infectia s-a transmis la ingrijitorii de animale din care cativa au facut forme letale.
Circulatia virusurilor gripale A in natura este complexa, ele infecteaza aparent sau inaparent omul si alte cateva specii. Pasarile acvatice sersc drept rezervor tuturor subtipurilor gripale A. Infectii multiple pot aa loc la aceeasi specie cu virusuri adaptate natural numai la o singura gazda. Aceste infectii multiple conduc la reasortari intre minigcnele gripale si la emergenta unor tulpini cu potential patogen imprevizibil. Din fericire, daca infectia animalelor (cai, porci, pasari) cu tulpini umane pare frecnta situatia inrsa este extrem de rara.
Epidemia de meningoencefalita virala din Romania, 1996
Epidemia de meningoencefalita virala desfasurata in Bucuresti si in mai multe judete din S-E Romaniei in vara anului 1996 constituie un exemplu relator de
viroza emergenta. Epidemia a evoluat in cursul saptamanilor 30-42 cu predominanta in mediul urban si afectand, in special, populatia varstnica. Clinic, majoritatea cazurilor au fost meningoencefalite cu lichid clar sau encefalite. Au fost spitalizati peste 800 bolnavi iar letalitatea a fost intre 6-8% (. 15.1).
Diagnosticul etiologic prin tehnica care permite identificarea raspunsului imun precoce este determinant in confirmarea infectiilor recente ca si in evaluarea numarului formelor inaparente. Surprinzator, instigatiile serologice efectuate in epidemia din Romania au indicat drept agent etiologic virusul febrei West Nile (WN). Desi studii anterioare semnaleaza circulatia VWN in anumite regiuni (Delta Dunarii, Banat, Moldova) evaluarile noastre pe colectii de seruri din 1993-l995 nu au confirmat aceste date. Evolutia epidemiei si studii de supraghere seroepidemiologica sugereaza ca epidemia WN a evoluat intr-o populatie imunologic virgina. in . 15.2 este reprezentat un model posibil al transmiterii virusului WN din nisa obisnuita (Africa de Nord, Orientul Mijlociu) prin intermediul pasarilor migratoare viremice catre Delta Dunarii. Din acest ciclu silvatic, intretinut de specii de tantari salbatici (Culex modestus) se poate angaja un ciclu urban inlre|inut de tantari comuni pentru zone populate (Culex pipiens), tantari care se adapostesc in subsolurile inundate ale blocurilor din orase sau in apele stagnante din mediul periurban. in ciclul urban pot functiona ca gazde amplificatoare (asimptomatice) pasari domestice, porci, caini. Omul este o gazda terminala, in sensul ca viremia de scurta durata nu permite transmiterea interumana a infectiei prin tantari, in acelasi timp insa, omul face frecnt infectii simptomatice, frecnt ncurotropc. Un ciclu alternativ pentru epidemia din Bucuresti din 1996 a fost propus de Cernescu si colab. sugerand posibilitatea ctorizarii ctorilor prin containerele cu
fructe si flori importate din zonele tropicale, containere care sunt frecnt poluate de tantari viremici
Concluzii
Virozele emergente constituie o preocupare actuala a autoritatilor de sanatate publica. Ele sunt determinate de virusuri "noi" pentru nisa ecologica considerata. Interntiile umane care altereaza echilibrul ecologic (constructii de diguri, despaduriri, irigatii etc) trebuie sa ia in considerare si facilitarea izbucnirii unor epidemii cu patogeni neobisnuiti. Controlul ctorilor (insecte, rozatoare), limitarea cresterii animalelor domestice in mediul periurban ca si educatia populatiei si a corpului medical pot contribui la limitarea impactului acestor epidemii.
