asHemoragia postmenopauzala trebuie investigata, deoarece poate fi determinata de
carcinomul endometrial.
Cancerul de corp uterin este mai putin comun decat
cancerul de col. De obicei, apare dupa menopauza. Majoritatea tumorilor sunt adenocar-cinoame si sunt legate de expunerea excesiva la
estrogen neatenuat de progesteron. Apare o variatie geografica marcata: raportul America de Nord: China = 7:1.
Factori de risc a Obezitate a Nuliparitate a Diabet
a Terapie estrogenica neatenuata a Menopauza tarzie a Iradiere
a Tumora ovariana activa a Tamoxifen
a Antecedente eredo-colaterale de carcinom de san, ovar, colon.
Simptome Pacienta se prezinta de obicei cu hemoragie postmenopauzala (HPM). Orice persoana cu istoric de HPM are un risc de 10-20% de a face cancer. Initial
hemoragia este redusa si poate fi asociata ocazional cu o secretie apoasa. In timp, sangerarea dene abundenta si mai frecventa. Femeile premenopauzale pot prezenta hemoragie inter-menstruala, dar 30% au doar menoragie.
Diagnostic. Hemoragia postmenopauzala este un simptom timpuriu care determina o femeie sa fie consultata de doctor, dar examenul medical este de obicei normal. Cancerul endometrial poate fi detectat uneori pe un frotiu. Diagnosticul se pune cu ajutorul chiuretajului uterin. Toate zonele catatii uterine trebuie razuite, iar materialul obtinut trimis pentru examenul histologic. Histeroscopia permite zualizarea endometrului anormal ajutand la imbunatatirea luarii cu acuratete a mostrelor. Unii autori sceptici pretind ca se poate produce diseminarea celulelor tumorale prin trompele falopiene spre peritoneu.
Anatomie patologica. Majoritatea tumorilor apar in fundul catatii uterine. Are loc extensia tumorii spre muschiul uterin. Cu timpul, poate ajunge la cerx sau peritoneu si poate metastaza
vaginul (5%), ovarul (5%) sau oricare din ganglionii limfatici pelni (7%).
Stadializarea /.- Tumora limitata la corpul uterin.
II.- I plus atingerea cerxului.
III.- Tumora extinsa dincolo de uter, dar nu si dincolo de pels.
IV: Extensie in afara pelsului. ca si intestinul pot fi afectate.
Tratament Stadiile I si II pot fi tratate prin histerectomie cu sal-pingo-oforectomie bilaterala si/sau
radioterapie atunci cand nu este convenabil tratamentul chirurgical ( 5 ani supreetuire: stadiul I 72%, stadiul II 56%). Iradierea inalta post-operatorie reduce recurenta. Boala avansata poate fi tratata prin radioterapie si/sau doze ridicate de progesteron, ex. medroxiprogesteron acetat 250 mg/24 h PO, care micsoreaza
tumora (efecte secundare: retentie de lichid). Radioterapia se poate efectua fie pre operator (baghete de cesiu sau radiu introduse in vaginul superior si uter), fie post-operator (iradiere externa).
Recurenta bolii se observa de obicei in primii 2-3 ani. Cele mai comune locuri sunt cel" pelne (la paciente neiradiate), plaman, os,
nodulii limfatici inghinali si supraclaculari, vagin, ficat, catate peritoneala. Extirparea chirurgicala, radioterapia, medroxiprogesteronul, toate metodele pot ajuta. Citostaticele se folosesc atunci cand pacientele nu raspund la terapiile anterioare.
