ALTE MANEVRE

Pe langa manevrele fundamentale si secundare de masaj manual folosite in mod obisnuit de catre masorul care aplica procedura sau de catre persoana care se automaseaza, exista o serie de alte procedee care cuprind:

1.      masajul reflex;

2.      hidromasajul;

3.      masajul instrumental;

4.     

masajul cu jet de aer cald,;

5.      masajul cu bule gazoase in apa,;

6.      masajul cu gheata.

1.      Masajul reflex

Masajul reflex se bazeaza pe influenta reflexa, de la distanta, dupa aplicarea acestuia pe zone de proiectie dureroase, tegumentare sau periostale, in afectiuni ale aparatului locomotor sau viscerale.

In aceasta categorie intra:

1.1.                  masajul periostal;

1.2.                  pe zone reflexogene Head;

1.3.                  presopunctura.

1.1.            Masajul periostal

Masajul periostal este o tehnica aplicata de autorii germani Volger si Krauss.

Ea consta in executarea unor presiuni puternice, cu ajutorul policelui sau a mediusului, in puncte situate pe periost, acolo unde acesta nu este acoperit de parti moi.

Punctele de presiune se aleg dupa gradul de sensibilitate la apasare.

Presiunea se exercita timp de 2-3 minute pe fiecare punct, fiind insotita de frictiuni circulare. Manevra se poate repeta de 2-3 ori pe un punct, apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare. Pentru a obtine efecte de durata se executa 3-4 sedinte.

Masajul periostal combate fenomenele congestive, de contractura si le atenueaza pe cele dureroase, prin aplicare pe zona de proiectie periostala invecinata zonei afectate.

Dezavantajul metodei consta in faptul ca pacientul are dureri pe durata aplicarii presiunii.

Masajul periostal poate fi folosit in tratamentul sechelelor dupa afectiuni traumatice ale aparatului locomotor, interesand tesuturile ligamentare si musculare.

1.2.            Masajul pe zone reflexogene Head

Aceasta modalitate de masaj se bazeaza pe faptul ca un anumit segment medular inerveaza, prin fibre nervoase vegetative, o arie viscerala si in acelasi timp inerveaza, prin fibre nervoase somatice, un dermatom, ce reprezinta o suprafata delimitata a tegumentelor.

Dupa Mackenzie si Head, in cazul unui viscer bolnav, impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii superiori talamici pe zone somatice de la tegumente. Asa se explica, in cazul viscerelor abdominale, senzatiile de hiperestezie sau de durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul viscerului subiacent sau pe zone tegumentare situate la distanta.

Zonele reflexogene principale ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt urmatoarele:

-          epigastru pentru stomac;

-          hipocondrul drept pentru ficat, ca biliara;

-          flancul drept pentru colonul ascendent;

-          flandul stang pentru colonul descendent;

-          fosa iliaca stanga pentru colonul sigmoid;

-          zona ombilicala pentru intestinul subtire;

-          hipogastru pentru ca urinara.

Pentru masajul acestor zone pacientul sta in pozitia culcat pe spate cu genunchii departati.

Masajul zonei stomacului se aplica pe epigastru si hipocondrul stang. Se incepe cu o manevra calmanta, efleuraj circular al peretului abdominal, in sensul acelor de ceasornic, apoi se executa neteziri circulare in zona epigastrica.

Masajul zonei ficatului si a cii biliare incepe tot cu o manevra calmanta, neteziri circulare in sens orar al peretelui abdominal, apoi se executa efleurajul, incepand de la linia mediana in epigastru, pe sub rebordul costal drept pana in partea laterala a hipocondrului drept. Se mai pot efectua vibratii cu degetele sau cu palma in timpul fazei expiratorii.

Masajul intestinului subtire se efectueaza in zona ombilicala, cu efect calmant, incepand cu neteziri circulare ale peretelui abdominal in sens orar si continuate cu neteziri circulare in jurul ombilicului, in acelasi sens.

Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente incepand din flancul drept, continuand in mezogastru si pana in flancul stang. Initial se executa un efleuraj al peretelui abdominal, dupa care se trece la executarea unor neteziri cu ambele maini, in continuarea celeilalte, in sensul acelor de ceasornic. Manevrele incep din zona iliaca dreapta, de la nivelul cecului, de-a lungul colonului ascendent, pana la unghiul hepatic, apoi spre stanga, de-a lungul colonului transvers pana la unghiul splenic. De aici netezirea se face in jos, pe flancul stang pana la fosa iliaca stanga, de-a lungul colonului descendent si sigmoid. Se poate aplica percutarea efectuata cu varful degetelor pe acelasi traseu si in acelasi sens.

Masajul pe diferite zone ale abdomenlui favorizeaza normalizarea functiilor motorii si secretorii ale aparatului digestiv, absorbtia, precum si functiile de evacuare pe caile biliare si intestinale. Este indicat in dischineziile biliare, tulburarile de mobilitate gastrica, constipatii atone si ptoze viscerale.

1.3.            Presopunctura

Presopunctura reprezinta un procedeu terapeutic derivat de la acupunctura.

Ea consta in efectuarea de presiuni cu un singur deget, de obicei cu policele, pe puncte folosite in acupunctura.

Acest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase, micsorarea tonusului muscular, realizarea relaxarii musculare.

Presopunctura se foloseste in:

-          afectiuni musculare - ex. miozitele de effort;

-          in contracturile musculare din artroze - PSII;

-          in afectiuni ale sistemului nervos periferic - ex. nevralgiile;

-          in afectiuni ale tendoanelor - ex. tendinitele si entesztele.

Eficienta acestui procedeu nu atinge in aceeasi masura gradul de eficienta realizat prin acupunctura.

Masajul transversal profund

Masajul transversal profund, procedeu al lui J. Cyriax, consta in utilizarea frictiunii pentru a realiza mobilizarea tesuturilor moi intre ele, tegumente, tesuturi, fascii, fibre musculare, tendoane. Ea se bazeaza pe diagnosticul exact al leziunii, prin palparea cu 2 degete a zonei traumatizate si evidentierea punctului dureros. Se executa o frictiune profunda transversala cu 2 degete, perpendicular pe directia fibrelor musculare sau ligamentare, interesate de traumatism. Presiunea ramane constanta in tot timpul sedintei, degetele pastrand contact permanent cu pielea. Durata procedurii este de 10 minute, ea putandu-se repeta la interval de 1-2 zile.

Masajul transversal profund realizeaza inlaturarea aderentelor fibroase dupa traumatisme ale aparatului locomotor. Prin mobilizarea transversala a tesuturilor moi se refac zonele de clivaj si alunecare fiziologica a muschilor si tendoanelor. Are o actiune trofica locala producand hiperemie si analgezie la locul de aplicare.

Procedeul Cyriax se foloseste in:

-          tratamentul tendinitelor;

-          peritendinitelor;

-          miotendinitelor;

-          leziunilor musculare cicatrizate;

-          in sechele dupa entorse.

Nu se recomanda in stadiul acut al afectiunilor amintite si in afectiunile inflamatorii ale aparatului locomotor.

2.             Hidromasajul

Procedeul consta in asocierea in acelasi timp a manevrelor de masaj cu o procedura de hidroterapie. Exista doua metode de aplicare a hidromasajului si anume:

2.1.     dus-masaj

2.2.     dus subacval

2.1. Dus-masaj

Procedura consta in executarea unui masaj manual pe o anumita parte a corpului, care se afla sub jetul unor dusuri calde ce actioneaza vertical. Pacientul, dezbracat, se afla asezat in decubit dorsal sau decubit ventral, pe o masa de masaj, deasupra careia exista 4-6 dusuri rozeta din care cade, in ploaie, apa la o temperatura de 38⁰, de la o inaltime de 60 cm. Durata proceduri este de 5-l0 minute si de obicei se face partial (pe spate, pe torace, abdomen sau membre).

In cazul dus-masajului, pe langa efectele masajului (mecanice) se adauga si cele ale agentului termic reprezentat de dusul rozeta. El produce o vasodilatatie puternica favorizand:

-          procesele de resorbtie;

-          relaxarea musculaturii;

-          calmarea fenomenelor dureroase.

Aceasta procedura este folosita in tratamentul artrozelor de la nivelul coloanei vertebrale sau membrelor, in diferite forme ale reumatismului abarticular, in diverse sechele dupa traumatismele aparatului locomotor si in masajul sportiv.

2.2. Dusul subacval

Este a doua forma de aplicare a hidromasajului si consta in aplicarea unui dus cilindric asupra unui segment sau pe tot corpul pacientului, care se afla sub apa, intr-o baie la temperatura de 37⁰-38⁰. Presiunea dusului, care se proiecteaza pe zona de masat poate fi reglata la 1-6 atmosfere, in functie de sensibilitatea regiunii tratate. Aceasta presiune se realizeaza cu ajutorul unui compresor electric, care printr-un furtun cu sorb absoarbe apa din vana, dupa care o proiecteaza printr-un furtun prevazut la capat cu o duza cilindrica, asupra zonei de tratat. Duza este plasata sub apa, la 30 cm de corp, jetul cilindric de apa se proiecteaza la un unghi de 35⁰ fata de suprafata tegumentelor. La nivelul articulatiilor se poate proiecta perpendicular.

Durata procedurii este de 5-l5 minute, iar sensul de aplicare este centripet. Se incepe cu partea posterioara a unui membru inferior (gamba, coapsa, fesa, ajungandu-se in regiunea lombara si interscapulovertebrala), se trece la celalalt membru inferior, apoi la membrele superioare, tot in sens centripet. Pe partea anterioara a corpului se procedeaza la fel, exceptand abdomenul, unde se foloseste sensul orar si presiune mai mica. Nu se aplica pe zonele mamare si scrotale.

Avantajele dusului subacval sunt:

-          permite o relaxare optima a musculaturii sub actiunea factorului termic si a presiunii hidrostatice;

-          realizeaza un confort deosebit pentru pacient, presiunea jetului de apa fiind mai agreabila, deoarece aceasta este reglabila in functie de sensibilitatea zonei tratate;

-          permite un masaj mai eficient, in profunzime, decat prin masaj manual, in zone ale corpului cu straturi mari de tesut celuloadipos si muscular, cum sunt lombele, fesele, articulatiile soldurilor;

-          este mai putin obositor pentru persoana care in executa.

Dezavantajele procedurii constau in faptul ca necesita masuri de protectie deosebite:

-          o instaltie perfecta a compresorului electric (priza in pamant) si a vanei;

-          echipament de protectie (manusi, cizme de cauciuc pentru persoana care aplica procedura).

Dusul subacval are urmatoarele efecte:

-          realizeaza o hiperemie profunda in zona de aplicare ce favorizeaza procesele de resorbtie;

-          produce relaxarea musculara;

-          favorizeaza inlaturarea proceselor aderentiale dupa afectiuni inflamatorii sau traumatice ale aparatului locomotor si stimuleaza activitatea motorie a unor viscere abdominale.

Procedura este indicata in:

-          tratamentul edemelor;

-          tratamentul proceselor aderentiale;

-          tratamentul redorilor articulare dupa traumatisme ale aparatului locomotor;

-          in revenirea supletii cicatricelor dureroase dupa leziuni musculare;

-          in contracturile musculare antalgice din artrozele dorsale, lombare si cele coxofemurale;

-          stimularea peristaltismului intestinal in constipatiile atone;

-          procesele de celulita;

-          obezitate.

3.             Masajul instrumental

Masajul instrumental mecanic se efectueaza cu ajutorul aparatelor producatoare de vibratii, denumite aparate de vibromasaj.

Aplicarea pe zonele de tratat a vibratiilor mecanice se face prin doua modalitati:

1.      aparate cu banda vibratoare;

2.      aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic, de diferite forme.

Unele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii oscilatiilor, care la valori minime permit efectuarea si a efleurajului.

Avantajele aparatelor de vibromasaj sunt:

-       unele aparate ofera posibilitatea reglarii frecventei si amplitudinii oscilatiilor;

-       produc vibratii mecanice ritmice si cu amplitudine uniforma;

-       dispenseaza pacientul de serviciile persoanei specializate;

-       durata sedintei poate fi mai mare fata de aceea in care vibratiile se executa manual (care sunt obositoare pentru persoana care le efectueaza).

Dezavantajele aparatelor de masaj sunt:

-       ofera numai doua manevre, efleuraj si vibratii, in atie cu masajul manual, care efectueaza o gama mult mai larga de manevre fundamentale si secundare;

-       vibratiile mecanice sunt mai putin agreabile decat vibratiile manuale, executate de masor, care se pot adapta mai bine la sensibilitatea diferita a diverselor segmente ale corpului, realizandu-se un confort mai bun pentru pacient.

Vibratiile mecanice fine, cu amplitudine mica, au efecte sedative, descongestive si de relaxare musculare. Sunt folosite in tratamentul fenomenelor dureroase si a contracturilor musculare de la nivelul aparatului locomotor, dar si in fenomene dureroase viscerale abdominale.

Vibratiile mecanice de amplitudine mai mare si frecventa mai ridicata produc o stimulare a circultiei sanguine in zona de aplicare, cu aparitia unei hiperemii a pielii, precum si o actiune de impiedicare a depunerii adipocitelor, prin mobilizarea lor din tesuturile celuloadipoase subcutanate.

Aceleasi vibratii fine si efleurajul se pot realiza si cu aparate actionate electric.

4. Dusul cu aer cald

Dupa cum rezulta si din denumire, acesta reprezinta un masaj efectuat cu un jet de aer cald, produs de un aparat generator tip Fhn, proiectat pe zona de tratat. Este o procedura care asociaza factorul mecanic, presiunea jetului de aer, cu factorul termic, caldura, cu efecte hiperemiante, de favorizare a resorbtiei si de relaxare musculara.

Durata aplicarii este de 4-5 minute.

Se poate folosi in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor in stadiul cronic, periartrite scapulohumerale, artroze, spondiloze, sechele dupa traumatisme articulare sau musculare, miozite, tendinite.

5. Baile cu bule gazoase

Reprezinta o procedura in care se folosesc bulele gazoase pentru efectuarea masajului tegumentelor pacientului. Pe langa masajul fin exercitat de bulele gazoase se mai asociaza efectele produse de temperatura apei si de presiunea hidrostatica.

Pentru baile cu bule gazoase se foloseste oxigenul sau aerul comprimat.

         Baile cu bule de oxigen constau in efectuarea unei bai in cada, in care se degaja oxigenul (dintr-un generator de bule gazoase, asezat pe fundul acesteia, care vine printr-un tub de cauciuc, de la o butelie de oxigen, cu o presiune reglata la 1-2 atmosfere). Temperatura apei de baie este de 34-35⁰, iar durata procedurii este de 10-l5 minute.

         Baile cu bule gazoase au o actiune calmanta asupra sistemului nervos si efecte asupra sistemului cardiovascular, producand o hiperemie la nivelul tegumentelor prin vasodilatatie capilara si arteriala. Aceste proceduri se folosesc in tratamentul hipertiroidismului, a starilor nevrotice, a tulburarilor neurovegetative de climateriu si a starilor de supraantrenament la sportivi.

6. Masaj local cu gheata

Acesta este un procedeu care imbina una din manevrele fundamentale de masaj, netezirea, cu crioterapia. Aceasta consta in folosirea cuburilor de gheata cu care se face efleuraj pe zona de tratat timp de 3-7 minute, manevra care se repeta la interval de 2 ore.

Efectele procedurii constau in:

-          producerea unei vasoconstrictii locale cu scaderea consumului de oxigen si a metabolismului;

-          diminuarea extensibilitatii colagenului cu prevenirea formarii edemului;

-          realizarea unei miorelaxari cu reducerea contracturii;

-          diminuarea conducerii nervoase;

-          actiune analgezica.

Masajul cu gheata se foloseste in diverse afectiuni ale aparatului locomotor de natura traumatica, cum sunt contuziile, entorsele, leziunile musculare fibrilare, etc. Eficacitatea tratamentului este conditionata de aplicarea sa cat mai prompta.