Pielea este primul tesut cu care venim in contact in orice forma de masaj. Usoare sau puternice, superficiale sau profunde, manevrele de masaj influenteaza intotdeauna acest tesut de la suprafata corpului si, prin intermediul sau, tesuturile si organele interne.
Stiind ca pielea mai are pe langa rolul de acoperis protector al corpului, si alte functiuni fiziologice importante, pentru a influenta in mod favorabil aceste functiuni si pentru a preveni sau trata unele boli ale pielii, vom folosi cu mult discernamant procedeele de masaj cunoscute, adaptandu-le cat mai bine din punct de vedere tehnic.
Dintre procedeele de baza ale masajului, cele mai indicate pentru piele sunt desigur cele usoare si suferficiale, netezirea si frictiunile. in anumite cazuri pot fi folosite procedeele mai puternice de batere si ciupire.
Netezirea se orienteaza ca sens dupa dispozitia retelei sculare superficiale. Alunecarile vor urma directia curgerii sangelui prin vene si capilare si a limfei prin spatiile intercelulare si prin sele limfatice. Viteza si ritmul cu care se executa miscarile de alunecare depind de dinamica lichidelor din sele respective. Manevrele sunt mai repezi pentru circulatia venoasa, mai lente pentru cea capilara si foarte incete sau intrerupte ritmic (sacadate) pentru cea limfatica. Apasarea cu care se executa netezirea depinde de grosimea pielii si de profunzimea retelei sculare. intinderea alunecarilor nu mai depinde strict de limitele anatomice ale regiunilor sau ale segmentelor ca in masajul partial, ci de intinderea suprafetii pielii pe care dorim sa o masam. Din acest din urma punct de vedere distingem suprafete de piele reduse, medii si intinse. Durata executarii netezirilor riaza deci in limite foarte largi.
Reamintim ca netezirile au ca scop sa activeze circulatie din piele, marind cantitatea de sange circulant la suprafata corpului si degajand astfel circulatia mai profunda; sa stimuleze schimburile nutritive locale si sa regleze circulatia limfei si a umorilor.
Pentru a influenta sistemul nervos ale carui ramificatii se intind in piele, netezirea capata o tehnica deosebita, riind ca sens, intindere si apasare. Sensul alunecarilor paraseste directia de scurgere a sangelui si limfei si se orienteaza mai mult dupa forma si relieful regiunilor acoperite de pielea pe care dorim sa o prelucram. intinderea acestor manevre este la fel de riata, putandu-se limita la regiuni si segmente anatomice definite, dar depasindu-le de cele mai multe ori. Dupa apasare, distingem forme usoare si superficiale, uneori chiar simple treceri pe deasupra pielii, asa-numitele "pase"', pana la manevrele cele mai apasate. Viteza alunecarilor poate fi lenta, medie sau rapida.
Dupa scop, netezirile se impart schematic in excitante sau stimulatoare si calmante sau relaxatoare. Cele excitante vor fi desigur mai viguraose si mai repezi, cele calmante mai usoare si mai lente. Durata masajului stimulant este mai scurta, a celui calmant se poate prelungi dupa necesitati, mai ales cand netezirea este singurul procedeu de masaj indicat.
Frictiunea pielii se face mai mult cu rfurile si fata palmara a degetelor, pe suprafete limitate, cu palma si radacina mainii pe intinderi mai mari. Va fi evitata intotdeauna frecarea pielii, asa cum se intelege si se practica uneori din nestiinta. Reamintim ca frictiunea mobilizeaza pielea in raport cu straturile profunde, atat cat ii permite elasticitatea sa normala. Manevrele de frictiune sunt circulare, semicirculare sau liniare si se executa cu o mana sau cu ambele, lucrand simultan sau alternativ, simetric sau asimetric, dupa forma regiunii sau a segmentului si dupa necesitati. Deseori frictiunea pielii se executa sub forma unei cute, ridicate intre degetul mare si celelalte degete sau intre marginile cubitale ale palmelor. in frictiune, presiunea trebuie sa fie usoara, pentru a nu depasi straturile profunde ale pielii. Ritmul miscarilor poate fi lent sau viu, dupa efectele urmarite.

Frictiunea exercita mecanic elasticitatea si mobilitatea pielii. in cazul cand aceste calitati sunt reduse si cand vrem sa desfacem aderentele formate intre piele si straturile profunde, vom executa aceasta manevra cu mai multa vigoare.
Durata frictiunii este, ca si a netezirii, la fel de riata; limitata in timp, atunci cand se incadreaza intr-un complex de procedee, ea se poate prelungi cand se executa ca manevra singura.
Dintre procedeele de batere, cele mai indicate sunt percutarile usoare, executate cu rful degetelor, tocatul usor cu fata palmara a degetelor si plescaitul alunecat la suprafata pielii. Aceste manevre au o puternica influenta asupra terminatiilor nervoase senzitive, motoare si mai ales trofice, evidentiate printr-o inrosire si o incalzire de durata lunga a pielii masate.
Vibratiile pielii sunt folosite ca manevre independente, sau se asociaza cu netezirea, frictiunea si presiunile. Ele se executa manual sau mecanic; incalzesc pielea si ii scad sensibilitatea provocand o senzatie particulara de amorteala.
In masajul excitant al pielii sunt folosite uneori si pensarile sau ciupirile, care se executa rapid prin prinderea si ridicarea unor mici cute de piele si tesut subcutanat.

Masajul exercita asupra pielii o serie de influente mecanice si reflexe.
Prin actiunea sa mecanica, masajul desprinde si indeparteaza celulele moarte ale epidermei, ce se gasesc in stadiul de descuamare. Prin aceasta actiune sunt stimulate procesele de eliminare ale secretiilor din glandele sudori-pare si sebacee, favorizandu-se si respiratia cutanata.
Sub actiunea reflexa a masajului, sele din piele se largesc, circulatia se intensifica, functiunile nutritive si excretorii se imbunatatesc, temperatura locala creste.In activitatea sporti, masajul pielii are o deosebita importanta fiziologica de calire, contribuind la imbunatatirea functiei de termoreglare, de excretie si de protectie a organismului.