Reflexele. actul si arcul reflex

Reflexele. Actul si arcul reflex. Reflexul reprezinta unitatea functionala a sistemului nervos, act nervos simplu organizat ce survine dupa o foarte scurta perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific. El reprezinta legatura obligatorie dintre excitarea unei suprafete senzitive sau senzoriale si o anumita reactie efectoare.

Actul reflex este reactia de raspuns motor sau secretor la actiunea unui excitant.

Arcul reflex reprezinta totalitatea elementelor anatomice care participa

. 48. Arcul reflex.

la realizarea unui act reflex si care are caracter innascut. Teoriile clasice admit existenta arcului reflex deschis, format din cinci componente (. 48) :

         receptorul extero, intero sau proprioceptor

         calea aferenta senzitiva

         centrul nervos

         calea eferenta motorie

         efectorul.

Principiul conform caruia fibrele aferente senzitive merg pe calea radaci-nilor posterioare ale maduvei spinarii si fibrele eferente motorii merg pe calea radacinilor anterioare poarta numele de legea BELL MAGENDIE. Teoriile moderne (ANOHIN, BERNSTEIN) postuleaza existenta arcului reflex inchis, arc reflex cu aferentatie inversa sau feed-back in care intensitatea raspunsului este dependenta atat de intensitatea stimulului, cat si de raspunsul insusi, printr-un circuit de retroactiune.

Feed-back-ul poate fi de doua feluri :

         pozitiv, care are rolul de a amplifica perturbatiile

         negativ, care are rolul de a mentine contante perturbatiile. Suportul material al acestei teorii a fost pus in evidenta de BAYLIS si este reprezentat de existenta fibrelor vasomotorii in structura radacinilor posterioare medulare si a fibrelor aferente simpatice in structura radacinilor anterioare medulare.

Dupa I.P.PAVLOV reflexele somatice, vegetative" class="text">reflexele somatice, vegetative" class="text">reflexele se clasifica in :

         reflexe neconditionate 626j95g , innascute, care au ca substrat arcuri reflexe cu centrii situati in etajele inferioare ale S.N.C.

         reflexe conditionate, dobandite in cursul vietii. Ele au caracter temporar si au centrii nervosi la nivelul scoartei cerebrale.

Reflexele neconditionate sunt innascute si sunt prezente la toti indivizii. Ele au centrii nervosi in etajele inferioare ale sistemului nervos central si prezinta o mare importanta in clinica.

A. Reflexele inchise la nivelul maduvei spinarii pot fi mo-nosinaptice, cu arcul reflex format din doi neuroni, unul senzitiv si unul motor, sau pot fi polisinaptice, la care intre cei doi neuroni se interpun si neuroni intercalari.

a. Reflexele osteotendinoase, proprioceptive sau miotatice sunt reflexe simple, monosinaptice, bineuronale, cu perioada scurta de latenta de 6 9 msec. Ele sunt declansate de intinderea muschilor, care reactioneaza printr-o contractie prompta, motiv pentru care se mai numesc si reflexe de intindere (stretch reflex). Este suficienta o intindere de 20 30 de microni pentru a se obtine o contractie musculara.

Materiale necesare - ciocan de reflexe (. 49)

Tehnica de lucru - se percuta strict tendonul muschiului explorat si se obtine ca raspuns o simpla contractie musculara, fara deplasarea segmentului corespunzator, sau se obtine o miscare, a carei amplitudine variaza (. 50)

. 49. Ciocane de reflexe.

. 50. Tehnica de executare a reflexelor

osteotendinoase.

Valoarea semiologica a reflexului depinde de conditiile in care este cer-cetat reflexul, si anume :

• regiunea examinata trebuie sa fie descoperita, excitantul trebuind sa fie aplicat direct pe piele
• integritatea formatiunilor anatomice (piele, tendon, articulatie, muschi, os)
• musculatura regiunii respective trebuie sa fie intr-o stare de relaxare absoluta
• percutia trebuie sa fie executata numai pe tendon
• cercetarea se face obligatoriu bilateral, ativ
• temperatura mediului ambiant trebuie sa fie optima si constanta.

Importanta reflexelor osteotendinoase consta din :

• realizarea starii de semicontractie permanenta a musculaturii, respectiv tonusul muscular
• mentinerea musculaturii la o lungime constanta in repaus
• mentinerea pozitiei corpului si a membrelor.

Pentru realizarea unei relaxari cat mai optime a musculaturii se poate executa una din urmatoarele manevre :

- procedeul JENDRASSIK (. 51), in care subiectul realizeaza o contractie musculara intr-un teritoriu situat la distanta de muschii examinati. Cel mai frecvent subiectul este pus sa inclesteze mainile una de alta si sa exercite o tractiune divergenta asupra lor

. 51. Procedeul JENDRASSIK.

- procedeul hiperpneii (DRAGANESCU), in care subiectul executa miscari respiratorii ample si hiperpneice

- intretinerea unei discutii in cadrul carei examinatorul pune intrebari asupra unor detalii anamnestice

- in decubit dorsal, subiectul trebuie sa apese cu calcaiele pe ul patului.

Reflexul pectoral (C5 T1) se executa prin percutarea tendonului marelui pectoral. Se obtine ca raspuns abductia si rotatia interna a bratului.

Reflexul scapulo-humeral (C4 C5) se executa prin percutarea marginii omoplatului. Se obtine ca raspuns retractia omoplatului.

Reflexul medio-pubian (T6 T12, L2 L3) se executa prin percutarea simfizei pubiene, subiectul fiind in decubit dorsal. Se obtine ca raspuns adductia coapselor si contractia dreptilor mari.

Reflexul bicipital (C5 C6) (. 52) se executa prin percutarea tendo-nului muschiului biceps la nivelul plicii cotului, subiectul avand antebratul usor flectat pe brat, sustinut in aceasta pozitie de examinator. Se obtine ca raspuns flexia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului biceps brahial.

Reflexul tricipital (C6 C7) (. 53) se executa prin percutarea tendo-nului muschiului triceps deasupra olecranului, subiectul avand antebratul flectat pe brat la 90 de grade si mana orientata in jos, cu sustinerea bratului de catre examina-tor. Se obtine ca raspuns extensia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului triceps brahial.

. 52. Reflexul bicipital. . 53. Reflexul tricipital.

Reflexul stilo-radial (C5 C6) (. 54) se executa prin percutarea apofizei stiloide a radiusului, subiectul avand antebratul in usoara flexie si pronatie, sustinut de examinator Se obtine ca raspuns flexia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului lung supinator.

. 54. Reflexul stiloradial.

Reflexul cubito-pronator (C7 C8) se executa prin percutarea apofizei stiloide a cubitusului (ulnei), subiectul avand antebratul in usoara flexie si pronatie, la fel ca la reflexul stilo-radial. Se obtine ca raspuns pronatia antebratului.

Reflexul rotulian sau patelar (L2 L4) (. 55) se executa prin percu-tarea tendonului rotulian, inferior de rotula, subiectul fiind in decubit dorsal, cu gambele usor flectate pe coapse si tele sprijinite de pat sau in pozitie sezand la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia gambei pe coapsa, ca urmare a contractiei muschiului cvadriceps.

. 55. Reflexul rotulian. . 56. Reflexul achilian

Reflexul achilian (S1 S2) (. 56) se executa prin percutarea tendonu-lui achilian, subiectul fiind in decubit ventral, cu gamba flectata pe coapsa si pi-ciorul flectat pe gamba, examinatorul sustinand gamba sau in pozitie in genunchi la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a con-tractiei muschiului triceps sural.

. 57. Variante de executare a reflexelor rotulian si achilian.

Reflexul medio-tar (S1 S2) se executa prin percutare la nivelul regiunii mijlocii a tei, subiectul fiind in aceeasi pozitie ca si in cazul reflexului achilian. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a contractiei muschiului triceps sural.

Interpretare examinarea reflexelor osteotendinoase este utilizata in practica medicala datorita faptului ca aceste reflexe furnizeaza informatii privind integritatea arcurilor reflexe medulare si a eficacitatii controlului pe care il exercita etajele nervoase superioare, prin intermediul substantei reticulate, asupra reflectivitatii medulare.

Reflexele osteotendinoase se pot modifica in conditii fiziologice, ele fiind exagerate in caz de emotii intense, sau diminuate in cazul relaxarii fizice sau psihice sau la persoanele varstnice.

La copilul mic, pana la varsta de 3 ani, reflexele osteotendinoase sunt mai vii, mai exagerate, datorita insuficientei mielinizari a fasciculelor piramidale.

In conditii patologice explorarea reflexelor osteotendinoase ajuta la stabilirea unui diagnostic precis, a prognosticului si la controlul eficacitatii tratamentului aplicat. Hiperreflexia sau exagerarea reflexelor apare in cazul cresterii excitabilitatii fusurilor neuromusculare, cum se intampla in cazul hemiplegiilor, sau in cazul hiperexcitabilitatii motoneuronilor alfa, prin pierderea controlului frenator exercitat de substanta reticulata. De asemenea poate exprima leziuni ale cailor piramidale.

Hiporeflexia sau diminuarea reflexelor, si areflexia sau abolirea reflexelor apar in cazul leziunilor care compromit, pana la intrerupere totala, arcul reflex. Ele pot apare in cazul leziunilor radacinilor posterioare (in tabes), in cazul leziunilor medulare (poliomielita), in cazul leziunilor radacinilor anterioare (polinevrite), in faza flasca a sindromului piramidal sau in miastenia gravis.

b. Reflexele cutanate se examineaza excitand tegumentele cu un ac bont prin zgariere, fara producere de leziuni. Reactia de raspuns este, in principiu, o contractie musculara.

Reflexele cutanate abdominale se executa prin excitarea tegumentului la nivel abdominal, din afara spre inauntru, la diferite nivele, subiectul fiind in decubit dorsal, cu membrele inferioare semiflectate si musculatura abdominala relaxata. Se obtine ca raspuns contractia musculaturii abdominale corespunzatoare.

Reflexele cremasteriene

(L1 L2) se executa prin excitarea tegumentelor de la nivelul fetei supero - interne a coapsei, subiectul fiind in decubit dorsal, cu membrele inferioare in usoara abductie si rotatie externa. Se obtine ca raspuns ridicarea testiculului de aceeasi parte, ca urmare a contractiei muschiului cremasterian.

Reflexul cutanat tar (S1 S2) (. 58) se executa prin excitarea marginii externe a tei, de la calcai spre degete. Se obtine ca raspuns flexia tara a degetelor.

. 58. Reflexul cutanat tar. A raspuns normal; B raspuns patologic (semn BABINSKI); C traseul tar al stimularii cutanate.

Reflexul anal extern (S1) se executa prin excitarea cu vata a tegumen-telor din apropierea anusului. Se obtine ca raspuns contractia sfincterului anal extern.

B. Reflexele inchise la nivelul bulbului sunt reflexe care isi au centrii in nucleii bulbari.

Reflexul velo-palatin (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei valului palatin. Se obtine ca raspuns contractie musculara si aparitia senzatiei de greata.

Reflexul faringian (IX, X) se executa prin excitarea mucoasei faringiene si se obtine ca raspuns contractia musculaturii faringelui si aparitia senzatiei de greata.

C. Reflexele inchise la nivelul puntii au in general caracter de aparare si de orientare.

Reflexul nazo-palpebral (V, VII) se executa prin percutarea radacinii nasului, subiectul fiind cu ochii deschisi. Se obtine ca raspuns inchiderea ochilor, prin contractia muschiului orbicular.

Reflexul maseterin (V, V) (. 59) se executa prin percutarea mento-nului, subiectul avand gura intredeschisa. Se obtine ca raspuns inchiderea gurii, prin contractia muschilor maseteri.

. 59. Reflexul maseterin.

Reflexul conjunctival (V, VII) se executa prin excitarea conjunctivei cu un tampon de vata. Se obtine ca raspuns reactia de clipire.

Reflexul corneean (V, VII) (. 60) se executa prin excitarea corneii. Se obtine ca raspuns reactia de clipire, cu o frecventa de 2 10 / sec.

. 60. Reflexul corneean.

Reflexul audio-oculogir consta din intoarcerea privirii in directia unui zgomot.

D. Reflexele inchise la nivelul mezencefalului pot fi reflexe vegetative sau pot face parte din categoria reflexelor complexe ale trunchiului cerebral.

Reflexul fotomotor consta din contractia pupilei la lumina, prin actiunea musculaturii circulare a irisului. Reflexul este consensual (concomitent la ambele pupile) datorita incrucisarii partiale a fibrelor nervilor optici. Se executa cu ajutorul unui spot luminos care se proiecteaza direct in ochiul subiectului.

Reflexul pupilar de acomodare la distanta consta din contractie pupilara, concomitent cu bombarea cristalinului, la apropierea obiectivului de ochi. Reflexul este de asemenea consensual.

Trunchiul cerebral are roluri importante in mentinerea pozitiei corpului in spatiu si in mecanismele de pastrare a echilibrului, roluri pe care le realizeaza printr-o serie de reflexe complexe ale caror centrii se afla in cea mai mare parte in mezencefal

Mentinerea pozitiei corpului se realizeaza prin doua tipuri de reflexe :

o       reflexe statice, care mentin pozitia in repaus

o       reflexe stato-kinetice, care mentin pozitia in timpul deplasarii.

Reflexele statice sunt implicate in mentinerea pozitiei normale si a echilibrului normal al corpului in mod involuntar, cu ajutorul unor stimulilor al caror punct de plecare se afla in diferitele posturi ale corpului sau ale segmentelor. Un rol important in cadrul acestor reflexe revine pozitiei capului, in care receptorii vizuali si vestibulari transmit informatiile pentru a fi prelucrate.

Reflexele statice se impart in :

         reflexe de postura, care regleaza distribuirea tonusului la nivelul musculaturii corpului si prin aceasta determina mentinerea unei anumite pozitii

         reflexele de redresare, care cuprind totalitatea reactiilor prin care se poate relua pozitia normala dintr-o pozitie neobisnuita.

Reflexele de postura sunt cele care asigura pozitia normala a corpului si echilibrul in miscare. Ele se inchid la diferite nivele ale sistemului nervos central si au camp receptor la nivelul canalelor semicirculare, al utriculei si propriocep-torilor.

Reflexele de postura generale se declanseaza prin fenomenul de impingere, subiectul fiind in ortostatism. Impingerea subiectului inapoi determina contractia musculaturii extensoare a membrelor inferioare si a musculaturii abdominale, in timp ce impingerea subiectului inainte determina contractia musculaturii flexoare a membrelor inferioare.

- reflexele tonice cervicale apar in urma coborarii capului (flexie) si se manifesta prin diminuarea tonusului musculaturii extensoare a membrelor, in timp ce extensia capului produce efecte inverse. Excitatiile care determina declansarea acestor reflexe pleaca din primele trei perechi de radacini posterioare cervicale (C1 C3).

Reflexele de postura locale pot fi :

- reflexul de postura al bicepsului se examineaza cu subiectul in decubit dorsal. Flexia pasiva a antebratului pe brat determina contractia si punerea in evidenta a muschiului biceps brahial.

- reflexul de postura a gambierului anterior se examineaza cu subiectul in decubit dorsal. Se imprima o miscare de flexie a piciorului pe gamba si se evidentiaza contractia muschiului gambier anterior si a tendonului sau inferior, care se mentine si dupa eliberarea piciorului.

- reflexul de postura a halucelui se examineaza cu subiectul in decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse. Se imprima o miscare pasiva de flexie dorsala a halucelui si se evidentiaza tendonul extensorului halucelui. Dupa eliberarea halucelui contractia musculara mai persista cateva secunde.

- reflexul de postura al muschiului semitendinos se executa cu subiectul in decubit ventral. Se imprima o miscare brusca de flexie a gambei pe coapsa, urmata, dupa eliberarea gambei, de persistenta contractiei muschiului semitendinos

- reactia de magnet apare atunci cand se atinge ta, deci prin stimulare exteroceptiva. Membrul atins intra in extensie, muschii spatelui si ai gatului se contracta. Reactia se pune bine in evidenta la animalul decerebrat, mai ales la pisici sau caini, asezati in decubit dorsal.

- reactia de sustinere este produsa de excitatiile proprioceptive ce iau nastere prin contrapresiunea solului asupra suprafetelor tare in pozitia ortostatica. Este exteriorizata prin extensia membrelor inferioare si este asociata cu o contractia tuturor muschilor membrelor si a muschilor spatelui, Reactia se manifesta foarte evident la animalul decerebrat in pozitie decubit dorsal. In mecanismul reactiei de sustinere intervine reflexul miotatic. In aceasta reactie muschii agonisti se contracta in acelasi timp cu cei antagonisti, ei actionand astfel sinergic, contrar celor ce se intampla in contractiile voluntare.

Reflexele de redresare asigura pozitia normala a capului si trunchiului fata de forta gravitationala.

- reflexele de redresare labirintice isi au centrii in nucleul rosu si in substanta reticulata vecina si punctul de plecare la nivelul labirintului. Ele de-termina revenirea capului in pozitie normala indiferent de pozitia pe care o are corpul in spatiu, chiar daca ochii sunt inchisi.

- reflexele de redresare ale corpului asupra capului sunt pro-duse de excitarea asimetrica a suprafetei corpului si isi au centrii in imediata apropiere a nucleului rosu. Ele determina revenirea capului in pozitie normala prin excitarea inegala a corpului.

- reflexele de redresare ale corpului asupra corpului sunt declansate de excitatii inegale in cele doua jumatati ale corpului, fara implicarea capului in procesul de redresare.

- reflexele de redresare a gatului se produc cand capul are pozitii anormale fata de trunchi, redresarea vizand mai intai segmentul superior al corpului si apoi segmentul inferior.

Reflexele stato-kinetice sunt produse de stimularea labirintului prin deplasari ale capului, deplasari ce pot fi liniare sau circulare. Ele mai poarta denumirea de reflexe de accelerare. In cazul deplasarilor liniare rolul principal este jucat de viteza de inaintare, in timp ce in cazul deplasarilor circulare rolul principal il detine acceleratia unghiulare. Punctul de plecare al acestor reflexe este la nivelul canalelor semicirculare.

- reactia de pregatire la saritura este un fel de reflex labirintic care pune membrele intr-o pozitie ce declanseaza reactia de sprijin de indata ce ele ating solul (semiflexie).

Reflexele conditionate. La baza activitatii nervoase superioare stau tot reactii reflexe, reflexele conditionate, obtinute prin asocierea unui semnal cu un reflex neconditionat si crearea unor legaturi temporare.

Conditiile de elaborare ale reflexelor conditionate sunt

• coincidenta repetata in timp intre excitantul indiferent si cel absolut
• excitantul indiferent trebuie sa il preceada pe cel absolut si trebuie sa aiba o anumita intensitate minima sesizabila
• scoarta cerebrala trebuie sa fie libera de alti excitanti si sa fie in stare de veghe.

Orice agenti din natura pot deveni conditionali pentru om in cazul in care exista un receptor, deci orice variatie in plus sau in minus ce survine in mediul in-tern sau extern in timpul starii de veghe poate deveni excitant conditionat in cazul in care aceasta variatie a provocat o modificare in functia celulei corticale.

- reflexul conditionat de aparare foloseste pentru elaborare ca si excitant neconditionat curentul de inductie, iar ca excitant conditionat un semnal luminos sau sonor. Se aseaza sistemul de semnalizare in fata subiectului, manevrarea aparatului facandu-se fara ca subiectul sa poata vedea. Se asociaza excitarea regiunii dorsale a mainii cu un curent de inductie cu un stimul luminos, cu un interval de 1 2 sec intre stimulul luminos si excitarea electrica. Dupa mai multe repetari este suficient stimulul luminos pentru a apare reactia de retragere a mainii. Daca stimulul luminos nu mai este asociat in mod constant cu excitantul electric reflexul se stinge.

- reflexul conditionat pupilar foloseste pentru elaborare ca excitant neconditionat aprinderea unui bec electric, iar ca excitant conditionat un semnal sonor. Aprinderea becului duce la aparitia reflexa a miozei. Repetand de mai multe ori asocierea dintre stimulul luminos si cel sonor va fi suficient la un moment dat numai stimulul sonor pentru a declansa mioza.