Examenul neurologic a! bolnavului va cuprinde in contextul foii de ohscrva[ic clinice in afara de dalele generale (conditii de mediu, antecedente, istoricul bolii), examenul general si al aparatelor (respirator, circulator ele.) urmatoarele criterii:
Atitudinea (aspcciul general al bolnavului, semne particulare, semne de irilatic meningee etc).
Molilitatea include: ortosiatiunca, mersul, miscarile active, probele de pareza, forta segmentara. Miscarile inluntare si tonusul muscular (miscari pasive, roata dintata etc.).
Coordonarea miscarilor (ataxic, dismetric, tremor intentional si de fixatie).
Rcflcctivitatea cuprinde: reflexe oslco-tendinoasc; reflexe cutanate (palmo-mentonier, tar, abdominal etc); rcllcxul idio-muscular,
reflexele patologice: Babinski, Oppenheim, tripla retractic. clonusul etc.
Sensibilitate: subiectiva (parestezii, hiperpalii, manevre de declansarea durerii; obiectiva: superficiala (tact, durere, temperatura), sensibilitatea profunda (proprioreceptiva, mioartrokinetica. vibratoric) si sintetica (stereognozia, topognozia, gnozia digitala sau spatiala, discriminarea tactila, cercurile Weber).
Nervii cnmicni: Perechea I (acuitatea olfactiva, halucinatii olfactive). Perechea a Il-a (acuitatea vizuala),
tulburari subiective si obiective de camp vizual. Perechea a M-a, a IV-a, a Vi-a (diplopic,
strabism exo- si enoflalmic, deschiderea fantei palpabrale, miscarile globilor oculari, acomodarea la lumina si distanta). Perechea a V-a (componenta senzitiva -sensibilitatea subiectiva si obiectiva, in teritoriul trigemenului, reflexul corneean: componenta motorie - examenul masticatorilor). Perechea a VH-a (simetria fetei, mimica luntara a fetei, sensibilitatea gustativa in cele 2/3 anterioare ale limbii). Perechea a VIH-a (componenta cohleara: tulburari subiective, acuitatea auditiva transmisia sonora aeriana si osoasa - componenta vcstibulara; vertije, nistagmus, semnul Romberg, proba bratelor intinse, mersul in stea, probe instrumentale). Perechea a IX-a, a X-a, a Xl-a (tulburari subiective, sensibilitatea gustativa in treimea posterioara a limbii, dcglulitia pentru
lichide si solide, fonatia, pozitia si miscarile valului, luelci si faringelui, reflexul velo-palatin, faringian, starea muschiului sterno-clcidomastoidian si trapez). Perechea a XII-a (pozitia, miscarile si Iroficitatca limbii).
Troiicitalc. cutanata, forme, atrofii, fibrilatii, troficitale osoasa, articulara, vasomotrici-talc.
Limbaj, expresiv (rbire spontana, automata, repetata, denumirea obiectelor); grafia (scrisul spontan, automat, dictat, copiat, desenul cerut sau copiat); receptiv (ordine simple, complexe, recunoasterea obiectelor, probe); lexia (executarea ordinelor scrise, citirea scrisului de mana si tiparit, explicarea celor citite).
Praxia: simbolica (gesturi instinctive si automate); de utilizare (ecarea formulei kinctice).
Psihic, orientarea in timp si spatiu, ideatia (lenta, spontana, prezenta, dispersata), afectivitate, labilitate,
stari depresive, anxioase, sluporoasc, calatonice, manie, inta, intelect, calcul, rationament, comportament. Examenul psihic al bolnavilor neurologici si ncu-roehirurgicali se impune a fi facut cu atentie, dat fiind existenta in multe afectiuni neurologice a unei simptomatologii psihice (ca in epilepsie,
coreea cronica,
atrofii corticalc.
scleroza in placi etc.) ceea ce face ca sa nu poata fi trasate limite precise intre psihiatrie si neurologie.
Testele psihologice folosite in neurologie (teste pentru functiile intelectuale, pentru atentie, memorie, gandire, perceptie, teste pentru structura personalitatii), date asupra ca-racterisicilor intelectuale, afective sau sensoriomotorii a bolnavului (Solanje Sofirescu 1971). Valoarea acestor teste ("baterii de tesle") apare si mai evidenta acolo unde sunt tulburari fine ale proceselor de activitate nerasa superioara.
