Tulburarile de
somn sint unele dintre cele mai frecvente acuze cu care se confrunta clinicianul. O treime dintre adulti au experimentat o astfel de tulburare ocazional sau in mod constant. O clasificare a tulburarilor majore de somn se afla in elul 176-L Lipsa de somn sau inversarile ritmului circadian pot duce la serioase
tulburari ale functiilor zilnice. Doua sisteme guverneaza ciclul veghe-somn: unul care genereaza
somnul si evenimentele asociate acestuia, si un altul care regleaza perioadele de somn in decursul celor 24 de ore (pacemaker circadian).
Monitorizarea continua F.F.G, F.MG si miscarile globilor oculari in timpul somnului (polisomnografic). definesc doua stadii ale somnului: (I) somnul cu miscari rapide ale globilor oculari (RUM) si (2) somnul cu miscari lente ale globilor oculari (NRKM). NRbM se subdivide in patru stadii progresive, de la stadiul I catre somnul profund sau somnul cu unde lente (stadiul 4).
TULBURARILE SOMNULUI
INSOMNIA O tulburare a instalarii sau mentinerii somnului; de asemeni, descrie senzatia pacientilor de somn insuficient, neodihnitor, ce se poate datora unei tulburari de instalare, profunzime, durata sau proceselor de refacere din timpul somnului. Acestea pot constitui tulburari primare sau secundare unei afectiuni psihiatrice, anxietatii, uzului de
droguri sau unei alte afectiuni medicale. Poale reprezenta o problema temporara sau de durata. Tratamentul esle dificil cind tulburarea este cronica. Se evita supradozajul de somnifere, care pot oferi o ameliorare temporara dar pot inrautati situatia pe parcursul timpului.
HIPERSOMNIA Caracterizata de somnolenta inoportuna ce poate merge pina la adormire. in momentele in care pacientul doreste sa lie treaz. Pacientul se plinge de o irezistibila necesitate de a
dormi in timpul zilei sau de scaderea capacitatii de concentrare. Din punct de vedere clinic, se pol descrie doua forme:
Sindromul apneei de somn O tulburare respiratorie indusa de somn si caracterizata de sforait, pauze respiratorii cu durata de 10 120 sec si adeseori obstructie respiratorie. In cazurile severe, pot aparea si mai mult de 500 de episoade de apnee indusa de somn in decursul unei singure nopti. In timpul orelor de lucru, pacientii remarca atacuri de somnolenta, scaderea concentratiei si cefalee. Barbatii sint de 20 de ori mai frecvent afectati de aceasta tulburare decit femeile, de obicei la virsta de 40 65 de ani. Cam doua-treimi dintre pacienti sint obezi. Apneea obstructi ingusteaza orofaringele in timpul respiratiei. O forma mai rara de apnee ncobstructi se datoreaza unui defect central in controlul respiratiei.
Tratamentul consta in scaderea in greutate si, in cazurile severe, respiratie asistata cu presiune poziti sau traheostomie. Anlidcprcsivele Iriciclice si progesteronul pol ameliora unele dintre cazuri.
Narcolepsia-catalepsia Caracterizata de episoade recurente de somnolenta diurna asociata cu modificari anormale ale traseului REM. Simptomatologia asociaia include calaplcxie (scurte episoade de
paralizie a musculaturii), adeseori precipitata de evenimente emotionale, halucinatii hipnagogice si paralizii in timpul somnului.
Afectiunea nu este tocmai rara (prelenta 40/100000 persoane); barbatii si femeile sint afectati in mod egal; debutul are loc in copilarie sau la adultul linar. Narcolcpsia parc sa aiba o baza genetica; aproape toate cazurile prezinta alingenlul DR2-pozitiv. Studiile efectuate perioadei de somn arata o trecere rapida la somnul RKM (o scadere a perioadei de lalcnta ee premerge instalarii RLM).
Tratamentul consla in administrarea unei combinatii de stimulante (pentru nareolepsic) si antidepresive trieicliee (pentru cataplexie). Hipersomnolcnta excesi poate li de asemenea urmare a unei perturbari meolice sau endocrine uremie, hipotiroidism, hipercaleemie sau boala pulmonara cronica (cu hipercapnic).
TULBURARILE RITMICITATII CIRCADIENE
Unii dintre pacientii cu
insomnie sau hipersomnie au mai degraba o perturbare a orarului de somn deeil a proeesului de instalare a somnului. Astfel de tulburari pot Ti organice datorate unui defect intrinsec al pacemaker-ului circadian (nucleul supracliiasmalic al hipotalamusiilui) sau extrinseci, tinind de mediul inconjurator datorita unei perturbari a slimulilor declansatori Investigarea pacientilor eu astfel de probleme poale necesita supravegherea acestora in conditii de ciclu controlat lumina-iniuneric. Cele mai frecvente tulburari ce afecteaza tranzitoriu pacientii se datoreaza sindromului de schimbare a fusului orar (60 milioane/an) si perturbarile care apar la muncitorii in schimburi (7 milioane de astfel de muncitori in SUA).
Sindromul de somn aminat este caracterizat de instalarea tardi a somnului si a trezirii, cu un aspect al somnului normal in rest. Pacientii pot raspunde pozitiv la reprogramarea orelor de somn, ce se poate face prin intirzicri succesive de citc 3 ore. zi pina ce se ajunge la ora dorita de adormire (mai devreme). In sindromul de somn densat, care apare de obicei la virstnici. pacientii descriu o somnolenta excesi diurna in orele dupa-amiezei. Dupa ce se instaleaza somnul, trezirea are loc in jurul orelor 3 pina la 5 dimineata. Fololerapia cu lumina intensa poate aduce ameliorari acestor pacienti, ca si pacientilor cu sindromul de schimbarea fusului orar.
TRATAMENTUL TULBURARILOR DE SOMN Sl RITM CIRCADIAN
Cea mai frecventa problema o constituie tendinta medicilor de a prescrie in supra-dozaj medicatie sedati nocturna si anxiolitice (benzodiazepine). infiintarea unor clinici pentru tulburarile de somn a determinat tratarea mai rationala a acestora. Este important sa se sileasca diagnosticul si sa se trateze perturbarea cauzatoare prin metode specifice.