Persoanelor cu schizofrenie le este greu sa raspunda la intrebarile despre senzatiile lor ciudate; o manifestare care se intalneste in mod repetat este aceea ca senzatiile au o incarcatura personala puternica. Uneori pacientii devin complet absorbiti de senzatiile lor, ignorand sau uitand complet de responsabilitatile cotidiene. Alteori, pacientii indeplinesc in mod normal multe obligatii de viata.

Modele de prezentare ale schizofreniei
Ca o tulburare a gandirii: Persoana este incapabila sa deosebeasca lumea interioara de cea exterioara si nu prezinta nici un etalon valabil care sa-i confirme realitatea dincolo de propriile senzatii, de ex., pacientul poate crede ca radioul vorbeste cu el personal sau ca alte persoane pot auzi gandurile Iui. Acestea il fac sa fie predispus la mai multe halucinatii si deliruri.
Pentru a intelege acest model nu trebuie sa te lasi prins de discutiile filozofice despre realitatea lumilor interioare si exterioare. Se poate observa simplu ca cei mai multi dintre noi deprindem obisnuinta (sau trucul?) de a face aceasta deosebire (chiar daca este sau nu justificat sa facem asa) si folosim aceasta obisnuinta drept "baza" pe care ne intemeiem viata in societate. Daca nu putem realiza acest truc lumea noastra piere in haos.
Ca o boala comportamentala: Schizofrenia este un model de reactii de eschivare bine invatate. Comportamentul reprezinta boala.
Ca apul ispasitor al societa(ii:]-2 Schizofreniai este un produs creat si lansat de medicii psihiatri, care le da posibilitatea sa realizeze munca ingrata a societatii (intemnitarea nesupusilor). Aceasta este o actualizare a credintei strachi exprimate de Sofocle ca "aceia pe care zeii vor sa ii distruga, mai intai ii innebuneste" - adica, pe acele persoane pe care societatea vrea sa le distruga (sau sa le uite), mai intai le caracterizeaza ca fiind nebune.3
Ca o boala 6 ani 1/3-l/2 din doza adultului, maximum 75 mg/zi).
Acestea reduc de obicei halucinatia si delirurile in decurs de trei saptamani (dar este posibil sa nu determine ameliorarea starii pacientului); efect complet in 3 luni. Tratamentul pe termen mai lung include ajutarea pacientilor pentru inceperea unei vieti cat mai normal posibila, intr-un mod ificat, clar.
Urmareste sa reduci sansa de recadere prin tratament cu neuroleptice continuu si prin incercarea de a asigura un mediu inconjurator lipsit de stres. Rudele trebuie ajutate pentru a nu fi nici foarte critice, nici foarte protectoare cu pacientul.

Pacientul cu psihoza acuta, violent (cazuri rare)

a Recunoaste semnele de artizare precoce: tahipnee, pumni stransi, strigate, canta, are agitatie psihomotorie, miscari repetiti, pas de defilare, gesticulatie. Propria ta intuitie poate fi de ajutor in aceasta situatie. La primul semn de violenta cauta ajutoare. Daca esti singur, asigura-te ca esti mai aproape de usa decat de pacient.
a Nu sta singur cu pacientul; daca este nevoie cheama politia.
a incearca sa-l calmezi si sa vorbesti cu pacientul. Nu il atinge. Foloseste limbajul corporal pentru a-l calma (stai linistit, cu palmele desfacute, atent1).
a Obtine consimtamantul lui. Daca pacientul nu este de acord cu tratamentul, poate fi administrat tratamentul de urgenta pentru a-i salva viata, sau pentru starea lui care se agraaza ser -cu aprobarea rbala a oricarui medic.
a Foloseste forte minime pentru asistenta pacientului (dar poate fi nevoie de barbati puternici).
a Daca este necesar administreaza unul dintre medicamentele urmatoare IM, monitorizeaza TA la fiecare 4 h:

NB: Sed = predomina efectele secundare sedati

Ach = predomina efectele secundare anticolinergice (tulburari de dere, retentie de urina, uscaciunea gurii, scaderea TA, declansarea crizei de glaucom).

Ex: = predomina efectele secundare extrapiramidale:

a Akatisie (agitatie) si parkinsonism (administreaza orfenadrina 50 mg/ 8h PO sau benzohexol 1 - 4 mg/6 h PO - numai la nevoie.
a Reactii distonice (de ex., torticolis, opistotonus, apar de obicei in prima saptamana si raspund la biperiden 2-5 mg IM sau IV).
a Dischinezia tardiva (miscari de masticatie, grimase, miscari coreo-atetozice) -poate fi irersibila, sau poate raspunde la tetrabenazina 50-200 mg/7i PO (de obicei se administreaza numai dupa ce s-au observat efectele timp de aproximativ 6 luni de la intreruperea medicamentului).
Alte ES: 4TA, ejaculare tardiva, depresie, convulsii, icter, opacitati corneene, rash, 4VCC si sindrom neuroleptic malign (hipertermie, rigiditate, distonie, tulburari de constienta) care este rar (dar letal).

Tratamentul de intretinere Pana la 2/3 din pacienti vor prezenta recadere in cazul intreruperii medicatiei neuroleptice in decursul primilor 5 ani de tratament.2 Deoarece nu se poate sili care persoane necesita profilaxie si deoarece o recadere psihotica este posibil sa aiba efecte gra, cel mai bun este acela care ofera profilaxie tuturor pacientilor, cu doza eficienta cea mai scazuta si prin injectii depot daca cooperarea este o problema. Flufenazina decanoat in doza scazuta (5 mg IM la flecare 2 saptamani) este probabil la fel de eficienta ca si doza de 25 mg/2 saptamani IM si determina anxietate si depresie cu o frecnta mai redusa.3 Cu ambele doze, aprox. 40 % din pacienti pot prezenta semne de recadere moderata in decursul primului an. La primul semn de recadere dubleaza doza.3 Tratamentul continuu cu clorpromazina administrata oral2 poate fi de asemenea eficient. Cauta sa mentii doza sub 100 mg/zi.
Esecuri terapeutice: 30-50% din pacienti pot beneficia in mare masura de clozapina. ES: agranulocitoza la 0,5 % (fatala la aprox. 10% dintre acestia, in ciuda serviciului de monitorizare WCC (obligatoriu); convulsii (la 14%. daca doza este A 600 mg/zi PO); miocardita ; sedare -dar nu dischinezie tardiva: antagonismul ei pentru receptorii D2 din corpul striat este redus ativ cu antagonismul pentru S2 si Sic (MMC, p.407).4 5 Risperodona (blocheaza receptorii D2, 5-HT2, al si a.2) este un nou agent care poate imbunatati atat simptomele poziti cat si cele negati.