Sint neuroleptice utilizate in special in tratamentul psihozelor, determinind linistirea agitatiei psihomo-torie si reusind sa inlature halucinatiile si delirul. F. antagoni-zeaza efectul substantelor psihodisleptice (psihotomimetice). Structura lor chimica este constituita dintr-un nucleu de baza, format din doua nuclee benzenice unite printr-o punte de S si una de N (nucleu fenotiazinic). Dupa natura catenei laterale (R), fixata in pozitia 10 a nucleului fenotiazinic (la nivelul N) se deosebesc derivati avind: a) catena laterala alifatica (aminoal-chilica); b) catena laterala piperazinica; c) catena laterala pipe-ridinica: Prima grupa este constituita din medicamente cu un puternic efect sedativ si anxiolitic. Aceste substante sint eficace in psihozele in care exista pe prim tulburari afective, precum si stari de agitatie psihomotorie (Ban, 1969). F. determina efecte secundare, care constau din reactii vegetative (hipoten-siune ortostatica), fenomene alergice si fenomene extrapirami-dale parkinsoniforme. Din grupul a) fac parte clorpromazina, le-vomepromazina, precum si acepromazina, alimemazina, meto-xipromazina, promazina, trifluopromazina etc. Derivatii pipe-razinici au actiune antipsihotica puternica, cei mai multi fiind superiori clorpromazinei. Ei determina fenomene extrapirami-dale a caror intensitate este, dupa unii autori, corelata cu potentialul lor terapeutic. Efectele secundare vegetative si alergice sint rare. Derivatii piperazinici sint eficace, mai ales in schizofrenia cronica; cele mai active sint tioproperazina si flu-fenazina. Din aceasta categorie mai fac parte: acetofenazina, butirilperazina, carfenazina, clorimpifenina, metofenazina, pe-razina, perfenazina, proclorperazina, tiopropazatul, trifluopera-zina etc. De mentionat ca flufenazina, perfenazina, proclorperazina, tioperazina si trifluoperazina sint antiemetice puternice. Derivatii piperidinici produc fenomene extrapiramidale mai putin frecvente decit alte F. Din acest grup fac parte me-pazina, mesoridazina, piperacetazina, pipotiazina, propericia-zina, tioridazina. Cu toate deosebirile de actiune determinate ,de structura lor chimica, nu se poate afirma ca exista o corelatie stricta intre structura si activitatea fenotiazinelor (Ban, 1969), dar introducerea fiorului in molecula pare sa potenteze eficacitatea lor. F. pot fi neuroleptice sedative sau incisive ( NEUROLEPTICE). Astfel, sedative sint: cloarpromazina, tioridazina, precum si acepromazina, mesoridazina si propericiazina. Incisive sint tioproperazina, trifluoperazina. Acest ultim grup are efect halucinolitic si cataleptizant. Derivatii F. potenteaza actiunea medicamentelor care deprima activitatea SNC (sedative, hipnotice, narcotice, tranchilizante minore). Uneori se pot asocia cu antidepresive (imipramina, amitriptilina). F. completeaza in larga masura medicatia psihiatrica, favorizind in mod substantial posibilitatea de aplicare a psihoterapiei. Mecanismele mai importante prin care actioneaza acest grup de medicamente constau in inhibitia transmiterii sinaptice adrenergice in formatia reticulara, precum si din efectul inhibitor asupra structurilor sistemului limbic. (Diferentele si amanuntele privind mecanismul de actiune sint tratate la descrierea principalelor fe-notiazine). Indicatiile terapeutice generale ale F. sint reprezentate de schizofrenia acuta si cronica si de psihozele haluci-nator-delirante. Ele sint eficace mai ales in formele paranoide. Se mai pot administra cu efecte remarcabile in manie, in agitatie anxioasa, in psihoze infectioase sau toxice, in stari confu-zionale, precum si in unele forme grave de neuroze. F. au aplicatii terapeutice si in afara indicatiilor psihiatrice, ele fiind antihistaminice, antivomitive (varsaturi de origine centrala) etc. Efectele secundare descrise la principalele fenotiazine constau mai ales din tulburari extrapiramidale care se corecteaza prin medicamente antiparkinisoniene. Contraindicatiile mai importante sint reprezentate de intoxicatiile determinate de medicamentele care deprima SNC (hipnotice, alcool etilic), starile comatoase, boala lui Parkinson, boli organice, agranu-locitoza, glaucom ( amanunte la fiecare medicament).