Catina, cunoscuta si sub numele de catina alba sau catina de rau, este o specie de ta din flora spontana foarte raspandita in tara noastra datorita rezistentei deosebite fata de conditiile pedoclimatice, dezvol-tandu-se bine mai ales in zonele deluroase din Muntenia, Moldova si Dobrogea.
Fiind considerata o polivitamina naturala, catina a fost luata in studiu si introdusa .in cultura. Institutul de Cercetari Pomicole de la Maracineni a reusit sa creeze forme fara ghimpi. Catina se inmulteste getativ, prin butasi din radacina. Acestia se teaza toamna sau primavara din vreme, la distanta de 3x1,5-2 m, avandu-se grija ca la opt te femele sa se teze doua te masculine, fara de care nu se obtin fructe. intr-o gradina trebuie sa se teze cel putin 2-3 tufe amestecate. Materialul de inmultire se poate recolta din flora spontana, alegand in acest scop te cu fructe multe si cu cat mai putini ghimpi. Tufele alese vor fi tate intr-un loc cat mai luminos si este bine ca acestea sa fie delimitate prin alei betonate pentru a se preni extinderea prin drajonare. Ar fi de dorit ca proprietarii de pamant, care au parcele supuse eroziunii, practic improprii pentru alte culturi, sa le culti cu aceasta extrem de valoroasa specie.

Fructele de catina se recolteaza incepand din luna august si pana la primul inghet, ele ramanand pe ramuri chiar si dupa caderea frunzelor, fiind grupate mai multe la un loc. Culoarea lor este galbcna-portocalie, iar gustul, acru-astringent, insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros de ananas.

Recoltarea fructelor de catina se poate face prin mai multe metode. Cea mai utilizata metoda, fiind considerata mai productiva, este cea "prin baterea" tufelor, dar in ceea ce priste calitatea fructelor, acestea sunt amestecate cu impuritati, iar in parte sunt zdrobite. Indiferent de metoda de recoltare folosita, fructele trebuie imediat curatate, indepartandu-se toate impuritatile.
Dupa ce au fost curatate de impuritati, fructele se pun in cosuri captusite cu hartie, fara a se ingramadi si tasa. Pentru a fi transportate la locul de prelucrare este bine sa fie ambalate in ladite in straturi subtiri.
Se folosesc numai fructele mature in stare propaspata sau in stare uscata, dar uscarea naturala, lenta, duce la deprecierea calitatii in special prin reducerea vitaminei C, randamentul fiind de 4-5:1.
Dupa recoltare, fructele nu se vor lasa in soare mai mult de 2-3 ore si vor fi transportate in cel mai scurt timp la centrele de colectare specializate, unde se vor congela sau se vor usca.

Congelarea se realizeaza mai intai la temperaturi de +2AC, urmand a se cobori apoi temperatura pana la -40AC. in aceasta stare pot fi transportate la fabrici pentru prelucrare industriala. De asemenea, fructele de catina pot fi congelate in gospodarii individuale, urmand a fi prelucrate in casa. Vitamina C se pastreaza bine in fructele congelate, dar acestea, ajunse o data la temperatura obisnuita, trebuie sa fie prelucrate in foarte scurt timp.

Uscarea se face numai in uscatorii artificiale cu aer cald, la 60-70AC. Din 4-5 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Fructele uscate raman portocalii, au miros caracteristic si gust acrisor. Dupa uscare, se ambaleaza in saci textili sau de hartie.
Fructele de catina, folosite in stare proaspata sau conservata prin congelare sau uscare, constituie un tonifiant general exceptional, cu o puternica actiune antiscorbutica, motiv pentru care sunt numite adeseori polivitamine naturale. Ele sunt, de asemenea, astringente sau rmi-fuge, avand rezultate in tratamentul a numeroase si variate afectiuni: anemii si carente vitaminice, alcoolism, arterita si tromboangeila obliteranta, ateroscleroza, hepatita epidemica, hepatita cronica, ciroza.
Datorita continutului lor mare in vitamina C se recomanda in gripe, ostenii, scorbut, lipsa poftei de mancare, covalescente. Sunt recomandate, de asemenea, in: diaree, reumatism, boli de piele, urticarie etc.
Din pacate, la noi in tara, ramurile tepoase incarcate cu fructe de catina coapte sunt folosite mai mult in scopuri decorati decat medicinale. In schimb, in tarile st-europene, si mai ales in cele scandina, fructele de catina sunt folosite terapeutic, mai ales in hipo-si avitaminoze, anemie, covalcscenta.
Fructele de catina sunt prelucrate industrial sau domestic in scop alimentar sub forma de sucuri, siropuri, marmelada, sosuri, garnituri culinare, gemuri, vinuri, lichioruri, ceaiuri, dulceturi accesibile tuturor si in scop medicinal, sub forma de ceai, ulei de catina si alte produse medicinale folosite pentru tratarea dirselor boli.

Medicina umana. Uz intern
Siropul si ceaiul din fructe de catina se recomanda in timpul lunilor de iarna, in special batranilor, copiilor si gravidelor.
Deosebit de pretioase sunt sucurile preparate din fructe de catina proaspete stoarse, combinate sau nu cu alte fructe (afine, mure etc). Sucul se obtine prin stoarcerea fructelor proaspete in presa de struguri sau prin frecare pe site de plastic sau din materiale inoxidabile pentru indepartarea samburilor. in acest suc se poate adauga, dupa gust, zahar.

O bautura placuta si racoritoare se obtine din:

1. 750 g fructe proaspete, fierte cu 61 apa si 1 kg de zahar. Dupa racire se toarna in sticle si se pastreaza la rece;
2. 2 pahare suc de morcovi, 1 pahar suc de grepfruil, 1/2 pahar suc de catina, zahar dupa gust, 4 sferturi felii de grepfruil sau 4 spirale de coaja de citrice. intr-o sticla se pun sucurile si zaharul. Se inchide ermetic cu un dop sticla si se agita bine, apoi se pastreaza la rece.
Bautura, usor racita, se serste in pahare ornate cu sferturi de felii de grepfruit sau cu spirale din coaja de citrice.
3. / pahar suc de dovleac, 1 pahar suc de sfecla rosie, 1 pahar suc de catina, zahar dupa gust, 4 bucati de dovleac. Se amesteca sucurile intr-o sticla si se indulceste dupa gust. Se serste rece in pahare ornate cu cate o ura de dovleac.
Din fructele de catina (singure sau in amestec cu macese) se pot prepara infuzii sau decocturi, cu mare valoare vitaminizanta Este suficient continutul a doua cani de infuzie pe zi, dupa masa de dimineata si cea de pranz, preparat din 2 lingurite de fructe sfaramate la o cana de apa clocotita.
Atunci cand exista un interes terapeutic anume, de exemplu in tratarea hepatitei epidemice ori cronice, a reumatismului, a nevrozelor etc, ceaiul se prepara din 2 linguri de catina sfaramata, infuzate 30 de minute cu 500 ml apa fiarta. intreaga cantitate se bea fractionat ne parcursul unei zile. l
Pentru tratarea aterosclerozei se prepara un decoct din 2 linguri fructe uscate si zdrobite la 250 ml apa. Se fierbe 2-3 minute se indul ceste cu miere de faneata; se bea continutul a 2 cani pe zi
Pentru tratarea gutei se poate folosi o infuzie din 1-2 lingurite de catina sfaramata la 250 ml apa. Se bea continutul a 2 cani pe zi.
Vinul de catina se prepara in felul urmator: se pune intr-un vas de sticla / kg fructe proaspete sau 0,2 kg fructe uscate, in ambele cazuri zdrobite, peste care se toarna 5 l apa fiarta si racita si 1 5 kg zahar Pentru a grabi fermentarea se adauga putina drojdie de 'vin Se lasa 15-20 zile apuse trage vinul in sticle. in timp, deasupra vinului se aduna ulei de catina colorat in portocaliu.

_ Uleiul de catina, care se separa de faza apoasa rezultata in urma presarii fructelor proaspete, contine cantitati insemnate de polivitamina A (cea 0,25%) si de vitamina E (cea 0,1 %).

Catina este o ta cu actiune diuretica si "depurativa", cu rol in eliminarea de urati si de alte substante toxice. Se poate folosi in scop purgativ si decoct din seminte de catina.
Pentru efect curativ (energizant si depurativ) se pot consuma zilnic doua cani de ceai preparat din: boabe de catina, urzica, coada calului, soc. O astfel de cura (cel putin 10 zile) ne va ajuta sa intram in iarna mai rezistenti si mai sanatosi.
Fructele proaspete de catina contin de*zece ori mai multa vitamina C decat lamaia, precum si alte vitamine: B, E si F. Sunt recomandate pentru scaderea nilului de colesterol din organism, stoparea caderii parului. Pentru consumatorii exagerati de alcool, cafea, alimente semipreparate, o cura din fructe proaspete de catina nu trebuie sa lipseasca.

Uz extern
1. Sunt recomandate baile tonice cu infuzie foarte concentrata, respectiv 200 g catina la litru de apa clocotita se adauga prin strecurare la apa din baie.
2. Atat uleiul de catina, cat si preparatele obtinute din el (unguente care se pot procura din magazinele de produse naturiste) protejeaza mucoasele si pielea de actiunea nociva a unor radiatii; de asemenea, se foloseste si in tratamentul arsurilor, degeraturilor, diferitelor plagi, prin ungerea zilnica a acestora.
3. Datorita proprietatilor bactericide, uleiul de catina este recomandat in infectiile pielii, respectiv prenirea sau tratarea eczemelor si in dureri reumatice finnd antiinflamator si un bun calmant.