Caracterele glicozizilor

CARACTERELE GLICOZIZILOR

Glicozizii alcatuiesc o grupa numeroasza si foarte variata de substante caracteristice plantelor. Prin hidroliza enzimatica sau acida glicozizii se desfac in una sau mai multe molecule de oze si o substanta neglucidica numita aglicon sau genina. In majoritatea cazurilor, agliconul confera glicozizilor insusiri toxice.

Dupa natura chimica a agliconului, glicozizii cu actiune toxica asupra organismului animal se pot grupa in:

- glicozizi cianogenetici;

-glicozizi cu sulf (tioglicozizi);

-steroidici;

-glicoalcaloizi;

- antracenici.

Glicozizi cianogenetici

Majoritatea glicozizilor gianogenetici au ca aglicon o cianhidrina (cianhidrina benzaldehidei, cianhidrina acetonei). Prin hidroliza acesti glicoziz elibereaza acid cianhidric.

De exemplu: amigdalina, cel mai important glicozid cianogenetic, prin hidroliza enzimatica cu emulsina, se desface in aldehida benzoica, acid cianhidric si doua molecule de glucoza.

Toxicitatea produselor vegetale care contin glicozizi cianogenetici, se datoreaza acidului cianhidric eliberat prin hidroliza enzimatica sau acida (acidul clorhidric din sucul gastric produce hidroliza). In tesuturile vegetale care contin glicozizi cianogenetici, enzimele specifice, capabile sa produca hidroloza lor, sunt localizate separat. Dar, prin maruntirea plantelor in timpul consumarii lor, enzimele ajung in contact cu glicozizii si pot actiona in sens hidrolitic.

Pana in prezent s-au identificat aproape 1000 de specii de plante care contin glicozizi cianogenetici.

Principalii glicozizi cianogenetici sunt:

-amigdalina - Amygdalus communis var. amara (amigdalul amar);

-prunasina Padus racemosa (malin);

-prulaurosina dhurina Sorgum sp. Sorgum bicolor (sorg, mei turcesc); Sorgum halepense (costrei); Glyceria maxima (mana de apa);

-linamarina Linum usitatissimum (in cultivat); Trifolium repenses (trifoiul alb)

-lotusaustralina - Trifolium repenses (trifoiul);

-viacinina Vicia angustifolia (mazariche);

-sambunigrina Sambucus nigra (soc);

-vicetoxina Cynanchum vicetoxicum (iarba fiarelor, randunita).

In culturile furajere principalele plante ce contin glicozoizi cianogenetici sunt:

-Sorgum vulgare (matura, malai tataresc);

-Sorgum sudanense (iarba de Sudan);

-Sorgum saccaratum (ce contine dhurina);

-Trifolium repenses (trifoiul alb);

In flora pasunilor, miristilor si fanetelor cele mai importante plante de acest fel sunt:

-Sorgum halepense (costreiul);

- Lolium (meisor, mei paduret);

-Poa (firuta, floarea fanului);

-Cyndon (pir gros, iarba cainelui);

-Holcus (ovascior, flocosica, iarba cailor);

-Carex (rogoz);

-Andropogon (paius dulce, sardina, barboasa);

-Juncus (pipirig, rugina, iarba mlastinei);

-Melica (margica);

-Linum (in cultivat sau salbatic);

-Lotus (ghizdei, trifoloste, coltunata);

-Trigolchin (broscarita);

-Scirpus (tipirig);

-Ruta (virnat);

-Anthoxantum (iarba viteilor);

-Glyceria (mana de apa, ruorica);

In frunzele tinere de Sambucus (soc), Ribens (agris), Padus (malin alb), in miezul crud al samburilor de Prunus (prun), Cerasus (cires, visin), Piersica Mill (piersic), Amigdalus (migdal), Armeniaca Al. J. (cais, zarzar), in seminte de Pisum (mazare), Vicia (mazariche) se intalnesc principii cianogene.

Alte plante ce contin glicozizi cianogenetici:

-Digitalis (degetel);

-Andonis (ruscuta de primavara);

-Gratiola officinalis (veninarita);

-Helleborus (spanz);

-Verbascum (lumanarica);

-Convallaria (margaritarel);

-Daphne mezereum (tulichin);

-Nerium oleander (leandru, oleandru);

-Ligustrum (maslin negru);

-Iris (stanjen, crin);

-Scilla (ceapa de mare);

-Rhododendron (smirdar);

-Convolvulus arvensis (volbura);

-Galega officinalis (ciumarea, scrantitoare).

te ce contin glicozizi si alcaloozi:

-Xanthiun (cornuti, secaieti);

-S. nigrum (umbra noptii, zarna);

-S. melanogena (patlagelele vinete);

-S. lycopersicum (patlagelele rosii);

-Tulipa (laleaua de padure);

-Taxus baccata (tisa);

-Calla (coada zmeului);

-Cyclamen (viorea de munte).