Grasimile vegetale solide de palmier, cocos si copra nu prezinta prea mult interes (au prea multi acizi grasi saturati); in plus, ele pron din tari indepartate. Singurul lor avantaj este ca suporta temperaturi de incalzire mai inalte decat
uleiurile bogate in omega 6 si omega 3.
Inutil sa amintesc ca trebuie sa alegeti intotdeauna uleiuri presate la rece, fapt care ar trebui sa fie mentionat pe eticheta produsului!
Margarinele, chiar si cele provenind din magazine cu produse dietetice, sunt, din punctul meu de vedere, inutile. Prea multe transformari denatureaza uleiul.
Dintre toate uleiurile, cel de
masline este unul care se oxideaza cel mai putin, deci se conserva mai bine. Bogat in omega 9 (acid gras mononesaturat), dar sarac in omega 3, este printre cele mai sile la gatit. Se poate incalzi pana la 210A C (unii pretind ca pana la 160A C), ceea ce nu inseamna ca trebuie sa atinga aceste temperaturi! Orice
ulei se denatureaza in timpul gatitului.
Alte alimente bogate in omega 9:
uleiul de rapita colza, de migdale, de nuci,
grasimea de rata. Uleiul de rapita colza contine mai putin omega 9 decat cel de masline.
Acizii grasi omega 9 au proprietatea de a reduce riscul maladiilor cardiovasculare.
Uleiul de
masline este sarac in omega 3, deci comple-tati-l cu uleiuri care contin mai mult, precum cel de colza,
nuci sau canabis. Dupa ce ati deschis recipientul in care se afla uleiul, pastrati-l la frigider.
Nu incalziti uleiurile bogate in omega 3. Folositi-le la salate, peste
legume fierte, la prepararea sosurilor care nu necesita fierbere.In ceea ce ma priveste, prefer gustul uleiului de nuci si de canabis celui de rapita colza. Din nefericire, acestea sunt mai scumpe.
La ora actuala, uleiul de rapita colza este foarte la moda! Majoritatea nutritionistilor, de orientari diferite, il recomanda! Eu una nu il gasesc extraordinar, atata vreme cat boabele de rapita au fost supuse unei transformari genetice pentru a li se reduce concentratia de acid erucic pana la 5% (acid gras banuit de a avea o toxicitate cardiaca la om, demonstrata pe sobolan). in plus, are nevoie sa fie supus unui proces de rafinare, in scopul de a se neutraliza gustul si mirosul pe care il degaja.
Uleiul de canabis, despre care se aude vorbindu-se din ce in ce mai mult si care, in plus, nu necesita rafinare, nu a ajuns inca la moda!
Pentru cei care se ingrijoreaza din pricina efectului "eu-forizant" provocat de aceasta ta sau, dimpotriva, pentru cei care il cauta, trebuie sa stiti ca principiile psihoactive se gasesc numai in floare! Gustul uleiului de canabis se apropie de cel al uleiului de nuci.
Raportul sau omega 6/omega 3 este echilibrat. Contine mai mult omega 3 (16,7 g la 100 g de produs) fata de uleiul de rapita colza (11 g la 100 g de produs).
Aportul de omega 6 este inferior celui al uleiului de floarea-soarelui, dar este bogat in tamina E si, mai presus de toate, contine acid gama linoleic (forma a acidului omega 6), rar gasit in alimente. Alte uleiuri ce contin acest acid sunt cel de luminita de seara (EPO), de limba mielului si cel de
coacaze negre, frecvent recomandate ca si complemente nutritionale.
Acidul gama linoleic este sintetizat de organism cu ajutorul acidului linoleic (omega 6): acid gras denumit esential, deoarece nu poate fi fabricat de organismul nostru (va amintesc ca si omega 3 sunt acizi grasi esentiali).
Transformarea nu se face intotdeauna cu usurinta, din cauza - ca intotdeauna - alimentatiei noastra este dezechilibrate (lipsa de zinc, de magneziu) sau a anumitor boli.
Acidul gama linoleic favorizeaza, printre altele, buna functionare a sistemului cardiovascular, a sistemului nervos si a aparatului reproducator la femeie.
Nu uitati ca uleiul care contine acest acid nu trebuie niciodata incalzit, la fel ca toate uleiurile bogate in omega 6 si omega 3.
Puteti inlocui sau completa uleiul de rapita colza sau de canabis cu seminte de in zdrobite (foarte bogate in omega 3).
Uleiul de in este din nou la moda (in Elvetia) de catva timp, chiar daca este mai scump decat semintele de in. lata proprietatile lui: se rancezeste mai repede, nu contine
fibre si gustul lui nu e deloc grozav!
Cum am mai spus deja, ideea este sa reducem
acizii grasi omega 6, or, asta nu inseamna ca trebuie suprimati!
Ar fi bine sa reduceti consumul alimentelor transformate care contin omega 6 (biscuiti, foi de prajitura, sosuri), dar sa pastrati in cantitati mici oleaginoasele si uleiurile bogate in omega 6, precum uleiurile de floarea-soarelui, porumb, bostan si susan.
Pentru prepararea prajiturilor, puteti folosi foarte bine
uleiul de masline, sil la gatit. La anumite prajituri, precum cea cu ciocolata, la care gustul uleiului de masline nu e deloc potrit, puneti de exemplu ulei de porumb
Numeroase prajituri pot fi preparate cu
migdale sau nuci macinate, bogate in omega 9, in locul untului sau uleiului.
Prajiturile trebuie coapte la abur sau in cuptor, la o temperatura de maximum 180A C.
Pentru fripturi (sfertul "neinjelept" de alimente), folositi ulei de masline sau de arahide.
