Irigarea muschiului cardiac cu sange este asigurata de cele doua artere coronare; ea se face in timpul diastolei si mai putin in timpul sistolei. in spasmele arterelor coronare si in leziunile meolice ale acestora, asa cum se intampla in ateroscreloza si ateromatoza, cantitatea de sange care iriga inima este redusa, producandu-sc o ischemie miocardica, o afectiune accentuata de agism.
Se produc modificari electrocardiografice ale undei T si segmentului ST, cresc in sange fractiuni globulinice alfa si beta.
Regimul dietetic trebuie sa usureze activitatea inimii si sa asigure un aport suficient de glucide, protide, vitamine si saruri minerale.
Cand se produce o obstructie coronariana, apare infarctul de miocard. Bolnavul are o durere intensa in regiunea precordiala, retrostemala sau in epigastru, insotita de o stare de soc, de scaderea tensiunii arteriale, puls slab, stare febrila si tulburari dispeptice.
Pot aparea zgomotul de galop, frecatura pericardica, leucocitoza cu neutrofilie, cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor, cresterea bilirubinogenului, a testelor de coagulare si a transaminazelor.In infarctul de miocard, electrocardiograma arata tulburari de ischemie si de necroza miocardica, cu negatirea undei T si modificari ale complexului QRS.In primul stadiu, care poate cuprinde cate zile, se recomanda un regim hidro-zaharat cu sucuri de fructe, ceaiuri dulci si zeama de compot. in stadiul urmator, alimentatia trebuie sa respecte acelasi deziderat, acela de cruta inima de orice fel de efort.
Alimentatia consta din mese mici si repetate, cu cantitati mici de lapte sau iaurt, branza proaspata, piure de fructe si de zarzaturi, sucuri de fructe, compoturi, miere si dulceata.
Urmeaza al treilea stadiu al bolii, care incepe cu disparitia febrei si dureaza pana la normalizarea lcucogramci. in acest stadiu, se admit, in afara alimentelor din stadiul doi. peste slab, carne fiarta de pasare, paine alba, paste fainoase, albus de ou si mici cantitati de galbenus, unt proaspat si ulei.In angina pectorala, se recomanda evitarea frigului, a eforturilor fizice si intelectuale, a umezealii, a caldurii excesive, a starilor stresante, cum sunt decesele in familie, divorturile, a tutunului. Se vor corecta obezitatea si hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, care sunt factori agranti.
Se vor evita alimentele cu grasimi animale, conservele, mazarea, fasolea, cafeaua, alcoolul si sarea in exces. Alimentele cu continut mare in colesterol trebuie evitate: creierul, care la 100 g contine 2500 mg colesterol, galbenusul de ou contine 1600 mg colesterol la 100 g, ficatul de vitel si rinichii contin 400 mg colesterol la 100 g. Alte alimente bogate in colesterol sunt: untul cu 260 g/100 g, cascalul gras 145 g/100 g, smantana 90 mg/100 g si carnea de vitel, care contine 84 g colesterol la 100 g.
Dintre tele medicinale, se recomanda acelea cu actiune sodilatatoare pentru sele coronare. Acestea sunt: infuzia de paducel, folosindu-sc fructele, florile si frunzele. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de flori, plus o lingurita de fructe la 100 ml apa, care se bea intr-o singura zi. De asemenea, se mai foloseste tinctura de paducel, care se obtine din 20 g de parti ale tei, la care se adauga 100 ml alcool de 60 grade in care se tin 10 zile. Dupa filtrare, se beau 15-20 picaturi de 3 ori pe zi. Se mai poate folosi infuzia de coaja de calin, infuzia de talpa-gastii, maceratul de sc, tinctura de roinita si tinctura de usturoi.
In crizele de angina pectorala, se poate folosi o infuzie dintr-un amestec de te: talpa-gastii, 3 linguri, menta si roinita, cate 2 linguri, radacina de leriana si flori de soc, cate 1 lingura. De asemenea, au un efect benefic argila, rza, merele si secara.