Afectiunile culei biliare sunt frecvente si sunt cunoscute sub forma de dischinezie biliara si inflamatii ale culei, care determina colecistita alitiazica sau litiazica.
Dischineziile cailor biliare se pot datora unor tulburari de contractie si de evacuare a culei biliare, dar si unor nevroze (mai frecvente la femei, care mai prezinta si tulburari
hormonale).
Se produc spasme dureroase ale sfincterelor Oddi, Lutkens, sau ale culei biliare. Regimul alimentar in aceste situatii va eta alimentele care sunt excitante ale sistemului nervos: alcoolul, cafeaua, cacaoa, ciocolata, carnea, supele de carne si alimentele colagoge: galbenusul de ou, grasimile, sunca grasa, intrucat pot provoca contractii dureroase ale culei biliare.In dischinezia hipertona, se vor eta excesele de grasimi, ouale si maionezele.In dischineziile biliare cu colecistatonie, regimul trebuie sa cuprinda oua si grasimi, caci acestea ajuta la contractia culei si asigura un drenaj biliar normal.
Colecistita acuta se manifesta prin dureri intense in zona ficatului, cu greturi si varsaturi bilioase, frisoane si febra, leucocitoza si uneori contractura musculara localizata in hipocondrul drept. Cauza este o infectie care poate sa fie cu colibacil, streptococ, stafilococ si enterococ.
Forma acuta gangrenoasa se datoreaza unei infectii anaerobe cu bacilii fundulifornis sau perfringens.In formele grave, alimentatia este suprimata in primele ore: bolnavul trebuie sa primeasca un regim hidro-zaharat rece. Daca bolnavul prezinta varsaturi frecvente, rehidratarea lui se face pe cale parenterala prin perfuzii cu solutii clorurare si glucozate izotonice.
Daca simptomele se amelioreaza, se trece la un regim hidro-zaharat si se permit zarzavaturile, fructele si fainoasele.In evolutia lor, colecistele cronice pot sa imbrace si pusee acute cu stare subfebrila, dureri in hipocondrul drept, iritare in omoplatul drept, in umarul drept sau pe partea laterala dreapta a gatului.
Aceste pusee acute le gasim mai frecvent la cei ce prezinta un sindrom enterobiliar, prin exacerbarea florei intestinale formate de colibacil, enterococ si streptococ, si de asemenea la bolnai ce prezinta tulburari de tranzit - diaree sau constipatie - si la cei cu tiflocolite.
La acesti bolna, alimentatia este foarte importanta, caci baza tratamentului in formele subcutanate, in afara antibioticelor, o constituie regimul alimentar.
Alimentatia trebuie sa excite secretiile gastrice, pancreatice si intestinale, care se traduc fie prin constipatie, fie prin diaree, si sa fie compusa din proteine de buna calitate.
Se recomanda supe de zarzavaturi in cantitate redusa, acrite cu lamaie sau cu bors, sau salate acrite cu lamaie.
Sunt permise, de asemenea, iaurtul, branzeturile proaspete, carnea proaspata de peste, de pasare, de vaca, de tel, fiarta sau fripta.
Glucidele sunt permise in cantitate de 350-400 g, sub forma de miere, dulceata, paste fainoase, cereale, cartofi, zarzavaturi si fructe.
Cand bolnavul prezinta balonari, alimentele nu trebuie sa contina un bogat reziduu de celuloza: varza, ridichi, gulii, ceapa, fasole verde, mazare verde.

Lipidele sunt permise in cantitate de 50-60 g/zi, emulsionate,
o data sau de doua ori pe saptamana.

Zarzavaturile si fructele reprezinta aportul de tamine si

saruri minerale; sunt permise, de asemenea, sucuri de fructe si
salate.In colecistita asociata cu dispepsie de fermentatie, nu se recomanda glucidele, ci se consuma mai ales proteine, iar daca colecistita se insoteste cu dispepsia de putrefactie, regimul va fi mai bogat in glucide.
Cand colecistita se asociaza cu constipatia, alimentele trebuie sa contina celuloza in cantitate mare. Se admit laptele fermentat si lichidele in cantitate mai mare. Se contraindica alimentele prajite, alimentele grase, conservele, afumaturile, condimentele, bauturile alcoolice si bauturile excitante.
Cand procesul inflamator intereseaza caile biliare intrahepatice, apare angiocolita, care de cele mai multe ori este o colecisto-colangita. Aceasta se manifesta cu stari febrile, stare de subicter, leucocitoza si hepatomegalie.
Se produc obstructii ale cailor biliare intrahepatice cu dopuri mucopurulente, care determina o colestaza cu marirea de volum a ficatului.
In cazurile mai grave, sunt permise numai regimurile hidrice, iar cand bolnavul prezinta si varsaturi, reechilibrarea hidrica se face pe cale parenteraia. Ulterior, se trece la o alimentatie progresiva, hidro-zaharata, lactata, c.u iaurt si branza, zarzavaturi sub forma de piureuri, fructe si fainoase. In general, regimul alimentar in colecistita cronica trebuie sa ete camea grasa, branzeturile grase si fermentate, ouale tari sau prajite, rantasurile si prajelile.
Se vor consuma sucuri de morco, telina, salata, sfecla rosie, castraveti, papadie si urzica.
Ca tratament naturist, se recomanda un decoct format din 6 linguri de tarate de grau, 3 linguri de seminte de in, care se lasa la macerat in 800 ml apa, timp de 12 ore, apoi se mai fierb inca 20 minute. Se fierb apoi 400 g cartofi intr-un litru de apa timp de 20 minute.

Ambele lichide se strecoara, se amesteca si produsul obtinut se bea in cursul unei zile. Pentru a i se oferi un gust mai placut, se poate adauga suc de lamaie.
Se recomanda, de asemenea, urmatoarele te medicinale sub forma de infuzii: anghinarea, rozmarinul, papadia, galbenelele, turita-mare si fragile, din care se vor bea 2-3 cani pe zi.
Se mai pot folosi frunzele de menta, matasea de porumb si macesele, sub forma de infuzii, ce se obtin din 1-2 linguri din aceste te la 100 ml apa, din care se vor bea 2-3 cani pe zi. Alte te medicinale care pot fi folosite:
radacina de brusture, sub forma de decoct obtinut din 3 linguri de ta la 1 1 apa, care se bea in decurs de o zi;
rostopasca, sub forma de infuzie, dintr-o lingurita de ta la 100 ml apa;
coada-soricelului si florile de albastrele, sub forma de infuzie, obtinuta din 1-2 lingurite la 100 ml apa, din care se vor bea 2-3 cani pe zi.
Se recomanda, de asemenea, sa se foloseasca uleiul de masline si uleiul de floarea-soarelui; dupa ce bolnavul le bea, va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute.
Sub forma de infuzii, se mai folosesc urmatoarele te medicinale: sunatoarea, musetelul, florile de siminic, frunzele de troscot, trifoiul-de-balta, precum si maceratul la rece din radacina de sapunarita (se ia 1 lingura de ta, se adauga 250 ml apa rece, se lasa 8 ore la macerat si se vor bea 100 ml pe zi).
Un efect bun il are si decoctul de ovaz, din care se vor bea 2 cani pe zi.
Colecistita litiazica se datoreaza formarii de calculi biliari, cel mai frecvent in cula biliara, dar si in coledoc sau chiar in caile biliare intrahepatice.
Aceasta litiaza biliara este favorizata de staza biliara si de inflamatiile cronice ale canalelor biliare.Calculii se formeaza prin depuneri succesive de bilirubinat de calciu sau din colesterol.

Acesti calculi pot fi pigmentati cand sunt formati din bilirubinat de calciu, fiind multipli si cu fetete, si mai rar pot fi formati din colesterol.
Sunt si cazuri cand bolnai suporta acesti calculi fara nici un simptom clinic si prezenta lor este descoperita cu totul intamplator la un examen general de rutina.In mod frecvent, litiaza biliara se manifesta prin durere in hipocondrul drept, care apare in timpul noptii, in general dupa ora doua sau dupa mese abundente; ea se asociaza cu o hipo sau anaclorhidrie si se manifesta prin tulburari dispeptice.
Regimul alimentar va eta alimentele colagoge si colecistochinetice, care pot provoca o contractura brutala a culei biliare, a sfincterelor sau a canalelor biliare.
Alimentatia va consta din pranzuri mici si dese, cu proteine in cantitate normala, adica de 1 g/kilocorp/zi, sub forma de iaurt si lapte; de asemenea, sunt permise dulceata, siropurile, cerealele, pastele fainoase, cartofii, zarzavaturile, fructele, iar lipidele vor fi in cantitate redusa.
Se vor eta grasimile incinse, maionezele, alimentele prajite, smantana, galbenusul de ou, ficatul, rinichii, creierul, slanina, icrele, legumele uscate, alunele, alcoolul, cafeaua, ciocolata si cacaoa.