Inflamatia mucoasei
intestinului subtire se poate localiza pe jejun, pe ileon sau pe ambele segmente. Poate fi asociata cu o
colita si atunci este vorba, de fapt, de enterocolita.
Simptomele pe care le prezinta bolnavul sunt: senzatie de plenitudine, flatulenta, borborisme, dureri periombilicale la 3-4 ore dupa masa, astenie, somnolenta, palpitatii, transpiratii si chiar lipotimie. Pol aparea hipovitaminoze: de vitamina C, de complex B, de acid folie si vitamina Bl2, din
vitaminele K, E si D, precum si o scadere a sarurilor minerale, in special fier si calciu. Scaunul este moale, gelatinos, de culoare galben palid, cu caracter de putrefactie, de fermentatie sau mixt.
Examenul chimic al scaunului constata prezenta de
fibre musculare nedigerate, de amidon, acizi grasi si sapunuri.In mod obisnuit, enteritele se datoreaza unei alimentatii monotone sau abuzului de lapte, fainoase, dar si unor
tulburari de secretie duodenala si pancreatice, ca urmare a unei hipoaciditati gastrice.In enteritele acute,
regimul alimentar este de o importanta capitala. Vor fi servite pranzuri mici si dese, fara alimente grase, evitandu-se produsele de fermentatie si putrefactie. Se consuma
ceaiuri calde, fara zahar, supe calde de morcovi, zeama de orez, supe degresate de carne,
sucuri de fructe acide (afine, portocale, lamai si mere),
mere coapte, mere rase,
branza proaspata, peste alb fiert,
carne slaba si tocata.
Regimul in enterita acuta trebuie sa evite
laptele si glucidele in cantitati mari, precum si produsele bogate in celuloza, cum sunt fructele,
cerealele necojite si zarzaturile,
legumele uscate sub forma de boabe. Zarzaturile si
fructele pot fi servite daca se trec prin sita, pentru a inlatura celuloza.
Colicile abdominale intalnite in enteritele acute, precum si in cele cronice, reprezinta durerile provocate de contractura musculaturii netede a intestinului.
Pentru calmarea lor, se folosesc urmatoarele ceaiuri din te medicinale:
frunze de menta, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care' se beau 1 -2 cani pe zi;
flori de musetel, sub forma de infuzie (1-2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
maghiran, sub forma de infuzie (1 lingura la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
frunze de roinita, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 1-2 cani pe zi;
radacina de leriana, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se bea intr-o zi, sau sub forma de pulbere, din care se iau 3 g, de 3 ori pe zi, sau sub forma de
tinctura (20 g se macereaza in 100 ml alcool, timp de 8 zile), din care se iau 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi;
busuiocul, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
fructe de chimion, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
frunze defenicul, sub forma de infuzie (1/2 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
flori de salcam, sub forma de infuzie (2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
sulfina, sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi.
