in formele acute de enterocolita, predomina diareea, cu scaune foarte frecvente, ce contin lichide galbene de fermentatie sau brune de putrefactie. Bolnavul are colici abdominale si o stare febrila. Cauza o poate constitui fie o toxiinfectie alimentara cu germeni din grupa Salmonela, fie accentuarea virulentei florei microbiene intestinale.

Aceasta boala se manifesta sub trei forme:

gastro-enterocolitica;

holerica;

dizenteriforma, cand se produce o deshidratare foarte accentuata a organismului, cu hipotensiune arteriala si insuficienta suprarenala.
Regimul alimentar se incepe prin reechilibrarea hidro-clcctrolitica a bolnavului, pe cale parenterala, iar cand intoleranta gastrica se amelioreaza, se continua cu regimul hidric compus din ceai, zeama de orez, supa de morcovi, supe degresate de carne, supe de zarzaturi strecurate, trecandu-se apoi treptat la un regim care sa cuprinda carne fiarta si tocata, albus de ou fiert in supa, lichide albuminizate, branza proaspata si piureuri de morcovi, dovlecei, mere coapte, sucuri de fructe astringente (afine), piureuri de cartofi si fainoase.

Scopul dietei este de crutare, de hiposensibilizare si de corectare a echilibrului hidric si electrolitic al organismului.
Sunt permise urmatoarele alimente: branza de ci, telemea desarata, iaurt, 150 g pe zi de carne fripta sau peste, perisoare sau chiftele fierte in aburi, 100 g paine alba prajita sau pesmeti uscati. Fainoasele se pun in supe, in creme, in terciuri, in sufleuri cu branza sau carne. Dintre legume, se recomanda morcovi, dovlecei, cartofi, fierte ca supe limpezi, cu adaos de faina. Sunt permise fructele sub forma de sucuri, peltea (de exemplu, de gutui). Ca bauturi, se folosesc ceaiurile calde din menta si musetel, apa de orez, sucuri de fructe, ceai de macese, precum si decocturi de tarate.
Supele se consuma sub forma de supe limpezi de morcovi, supe creme de orez si supe mucilaginoase din gris.In enterocolita acuta, in primele 24-48 ore, regimul este numai hidric, format din ceaiuri de menta, apa de orez indulcita cu zaharina, ce trebuie servite calde.
Regimul alimentar in forma cronica a enterocolitei trebuie sa contina alimente ce reduc procesele de fermentatie prin scaderea glucidelor si interzicerea alimentelor cu resturi de celuloza. Sunt permise urmatoarele alimente:
' lapte si produse lactate - laptele se recomanda numai in preparate alimentare, iaurt proaspat, branza de ci, telemea, cascal proaspat, cas si schwaitzer;
carne fripta, fiarta, tocata, inabusita;

came de peste sub forma de rasol sau peste in pergament;

ouale se consuma in preparate sub forma de spuma de albus;

painea se recomanda a fi alba si prajita;

fainoasele sunt indicate in cantitate redusa, sub forma de sufleuri, budinci si aluaturi fara drojdie;
legumele se consuma fierte, pasate - piureuri, sotcuri si sufleuri;
cartofii se recomanda in cantitate redusa, iar leguminoasele se exclud;
fructele se consuma sub forma de gelatine, de sucuri, chisel, piureuri si coapte;
dulciurile sunt recomandate sub forma de gelatine, chisel, biscuiti uscati, piscoturi de sampanie, tarte, ecleruri si peltea de gutui;
grasimile sunt admise in cantitate de 30 g pe zi, fie sub forma de unt, fie sub forma de ulei fiert;
bauturile se consuma sub forma de ceai de menta, ceai de musetel, cafea neagra slaba, cacao si ceai cu lapte;

sarea este permisa in cantitate normala;

vitaminele se asigura din sucuri de fructe, ceai de macese, decoct de tarate, din citronade si oranjade;
condimente le admise sunt: cimbrul, dafinul, verdeturile aromate, nilia si scortisoara;
pentru gustari, se folosesc branzeturi nefermentate, sunca, muschi tiganesc, carne fiarta tocata;
supele permise sunt: supe-creme de legume, bors de legume, supe slabe de carne si bors de carne;
sosurile admise sunt din zeama de carne fara condimente puternice si fara rantas.