Aceasta forma de
gastrita este insotita de cresterea aciditatii gastrice, de o hiperclorhidric. Se intalneste frecnt la cei ce fumeaza, la cei ce consuma alcool si aperiti condimentate.
Simptomele clinice se manifesta printr-un apetit crescut, dureri gastrice, senzatii de acreala si de arsuri.
Stomacul acestor bolnavi prezinta pliurile mucoasei gastrice hipertrofice.
Dieta nu trebuie sa contina alimente condimentate, excitante ale secretiei gastrice: alcoolul, vinul, acriturile, saraturile, condimentele, mezelurile, sosurile, supele de carne. Pranzurile nu trebuie sa fie prea abundente, iar alimentele nu trebuie sa fie nici prea reci, nici prea calde.
Se interzice tutunul.
Sunt contraindicate: alimentele prajite, conserle de carne, de peste, carnurile grase, branzeturile fermentate, supele de carne, sosurile picante, supele de zarzavaturi sau de
carne acrite, borsurile condimentate, bauturile alcoolice si excitante. Se recomanda
lapte dulce, smantana, frisca, oua, cartofi,
branza proaspata, carne fiarta de vaca, de peste,
orez cu lapte, budinci,
paste fainoase, cereale, zarzavaturi sub forma de piureuri,
fructe coapte sau fierte.
Specificul regimului este:
normo sau hipercaloric;
normo sau hiperprotidic;
normolipidic;
normo sau hiperglucidic.
Recapituland
dieta alimentara in gastrita hiperacida, vom observa ca ea este asemanatoare cu cea indicata in
boala ulceroasa, in puseul acut, de dupa o saptamana, precum si in boala ulceroasa in stadiul cronic.
Astfel, alimentele permise ar fi urmatoarele:
lapte - 1000 ml/24 ore - branza de vaci, cas, urda. telemea desarala si schwaitzer;
100-l50 g came slaba tocata, rasol, gratar, sau inabusita, 200 g peste alb fiert;
ouale se pot manca sub forma de sufleuri, budinci, omleta la abur, oua moi cleioase si supe de albus;
100 g
paine alba, rece;
fainoasele se folosesc sub forma de chisel de lapte, gris, orez, taitei, ca budinci, spume si terciuri;
creme de legume, piureuri si sufleuri,
cartofi fierti, sote de legume;
gelatine din
sucuri de fructe, fructe coapte si spume din fructe;
ca dulciuri - lapte de pasare, ecler, tarta, pandispan, papanas, savarina si bezele;
dintre grasimi - se recomanda untul, smantana si frisca;
ca bauturi - laptele,
ceaiuri de te,
ceai de macese;
dintre condimente - este permisa numai vanilia;
sarea de bucatarie se poate consuma in cantitate de 8-l5 g/zi;
ca gustari - se folosesc diferite branzeturi sau cartofi copti cu unt;
supele pot fi supe-creme de legume, supe de fainoase, supe de franzela;
dintre sosuri este permis sosul alb dietetic, sos de legume, sos cu smantana si putina maioneza.
Orarul meselor este de 5-6 mese pe zi. In tratamentul gastritei hiperacide, se pot folosi urmatoarele te medicinale:
se recomanda tele cu actiune alcalina, antiinflamatorie, cicatrizanta si cu actiune calmanta;
flori de salcam - acestea sunt antiacide si calmeaza arsurile; se folosesc sub forma de infuzie (2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
frunze de
zmeur - sub forma de infuzie (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
radacina de tataneasa - sub forma de
tinctura (10 g la 100 ml alcool de 70 grade, care se tine la macerat 8 zile), din care se iau 20 de picaturi de 3 ori pe zi;
frunze de plamanahca cu rol cicatrizant - sub forma de infuzie (1 lingura la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
flori de
galbenele - cu actiune cicatrizanta, sub forma de infuzie (2 lingurite la 100 ml apa), care se bea intr-o zi;
frunze de patlagina - cu rol cicatrizant si antibacterian, sub forma de pulbere (2-3 varfuri de cutit de 3 ori pe zi), sau infuzie (2 linguri la 100 ml apa), care se bea intr-o zi;
rizom de obligeana - cu rolul de a face un pansament gastric si se foloseste sub forma de pulbere (3 g de 3 ori pe zi), sau sub forma de decoct (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
sunatoare - cu actiune cicatrizanta, sub forma de infuzie (1-2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
radacina de lemn-dulce - cu actiune antiulceroasa, antiinflamatorie si cicatrizanta, folosita sub forma de macerat la rece, o jumatate de lingura, la 100 ml apa, care se bea intr-o
zi;
coada-calului - sub forma de decoct (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 2- 3 cani pe zi;
flori de
musetel - sub forma de infuzie (1-2 lingurite la 100 ml), din care se beau 2 cani pe zi.
Se mai pot folosi dirse infuzii din amestecuri de te medicinale:
menta, plus musetel, plus tintaura, amestecate in parti egale, din care se face o infuzie si se beau 2-3 cani pe zi;
anason, 4 linguri, si pelin, 1 lingura;
musetel si roinita, cate 4 linguri, plus seminte de anason, 2 linguri, si chimion, 1 lingura.
Se mai pot folosi urmatoarele tincturi:
tinctura de rizom de obligeana - 10 picaturi de 3 ori pe zi;
tinctura de musetel - 20 picaturi de 3 ori pe zi;
tinctura de galbenele - 20 picaturi de 3 ori pe zi;
tinctura de
rostopasca - 5 picaturi de 3 ori pe zi.
