Aceasta boala se incadreaza in categoria artrozelor, adica a reumatismului degenerativ, meolic si neinfectios. Se produce printr-o viciere a meolismului nucleo-proteinelor sau purinelor si unor
tulburari de tip alergic. Cauza o constituie fie un aport crescut de nucleo-
proteine sau purine, care se gasesc in special in urmatoarele alimente: ficat, sardele, rinichi, creier, extracte de carne, fie o tulburare in eliminarea acidului uric pe cale urinara, fie o tulburare in meolismul acidului uric si precursorilor sai. Alteori, precipitarea uratilor in tesuturi se face printr-un mecanism alergic. Asa se explica debutul brusc al acceselor de guta, fara caracter inflamator si fara sechele dupa disparitia lor, si asocierea cu alte manifestari alergice, cum ar fi: urticaria, migrena, eczema si
edemul Quincke.
Aceasta boala are drept cauza mai multi factori si se asociaza cu tulburari in meolismul purinic, o stare alergica si o afectiune hepatica.
Guta poate fi acuta sau cronica, articulara sau abarticulara.In accesul acut de guta, se recomanda un
regim hipocaloric, fara proteine, fara nucleo-proteine, fara lipide, cu cantitati mari de lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe bogate in
vitaminele C, B. Se pot adauga zeama de compot sau compoturi, iar cand accesul de
guta se amelioreaza, cartofi, fructe,
paine alba prajita si branzeturi. Prevenirea unui nou acces de guta, care consta in depunerea de acid uric la nivelul articulatiilor, se poate face printr-un regim hipocaloric, sarac in proteine si nucleo-proteine, sarac in alimente aducatoare de purine, sarac in grasimi si fara alimente conserte: mezeluri, carne, peste afumat si nat.In forma cronica a gutei,
regimul alimentar trebuie sa fie sarac in alimente alergizante: icre, raci, crustacee, fragi, capsuni, ciocolata, cacao, cafea. Regimul alimentar trebuie sa fie de crutare pentru ficat, sarac in alimente bogate in nucleo-proteine si purine si sarac in grasimi. El trebuie sa fie alcatuit din zarzaturi, cartofi, fructe, iaurt, branzeturi proaspete.
Dintre cruditati, se recomanda morcovii,
sfecla rosie, tomatele, strugurii, pepenele verde, merele, perele, prunele, ciresele, visinele, caisele.
Recapituland regimul alimentar in guta, acesta are urmatorul specific:
hipocaloric;
hipoprotidic;
hipolipidic;
normoglucidic;
hiposodat;
bogat in lichide;
alcalinizant;
bogat in reziduuri.
Sunt permise:
laptele si branzeturile nesarate, cantitati reduse de carne, inclusiv peste - 100 g pe zi - sub forma de came fiarta, de 3-4 ori pe saptamana, se admite 1 ou la 2 zile, sunt permise painea alba, toate fainoasele,
legumele verzi sau fierte, ca supe-creme de
legume si piureuri.
Sunt, de asemenea, permise
fructe crude sau compoturi. Dintre dulciuri, se permit mierea, aluaturile preparate fara grasime, gelatinele din fructe. Grasimile sunt admise intr-o cantitate foarte redusa, iar ca bauturi se recomanda sucuri de fructe, ape alcaline,
lapte degresat, acestea in cantitate de 3 1 pe zi. Sarea de bucatarie fi consumata in cantitate redusa, iar
condimentele permise sunt: otet, lamaie si foi de dafin. Se permit supe-creme de legume, supe de fainoase, supe de legume acrite cu lamaie. Se vor evita alimentele bogate in purine: viscere, creier, momite, scrumbii, sardele, heringi, fasole, linte, mazare, spanac, ciuperci, rza si conopida, nuci, alune, migdale, ciocolata, patiserie pe baza de creme, bauturi alcoolice si sosuri.
frunze de
frasin - sub forma de infuzie (1 lingura la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
frunze de
mesteacan - sub forma de infuzie (2 linguri la 100 ml apa; cand apa este calduta, se adauga 5 g bicarbonat de sodiu si se lasa 6 ore), din care se beau 2 cani pe zi;
coada-calului - sub forma de decoct (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 3-4 cani pe zi;
troscot - sub forma de infuzie (1-2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi;
rizom de pir medicinal - sub forma de infuzie sau decoct (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 3-4 cani pe zi;
radacina de iarba-mare - sub forma de decoct (3 linguri la 100 ml apa), din care se beau 2 cani pe zi;
radacina de osul-iepurelui - sub forma de decoct, (1 lingurita la 100 ml apa), din care se beau 3 cani pe zi;
frunze de
catina - sub forma de infuzie (1-2 lingurite la 100 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi.
Se mai pot folosi infuzii din fructe de ienupar si de urzica, decoct din frunze de merisor, frunze de dafin, frunze de
hrean si fructe de porumbar. Se poate folosi si
tinctura de brusture, 10 picaturi de 3-4 ori pe zi.