in ulcerul gastro-duodenal, precum si in tumorile gastrice, operatia de electie este rezectia gastrica, care poate fi partiala, subtotala sau totala.

Desi se inlatura ulcerul sau tumora gastrica, bolnavi ramane cu dureri si tulburari digestive de tip dispeptic ^ inflamator, prin gastrita de bont, sau tulburari hemoragice.
Rezectia gastrica indeparteaza zona ce produce secretia hormonului antral, care, in mod reflex, determina secretia glandelor din regiunea fundica a stomacului. Se poate ajunge la o denutritie generala sau speciala, in urma scaderii sau absentei secretiei gastrice, pe de o parte, si in urma absentei factorului intrinsec al principiului antianemic, care controleaz; producerea globulelor rosii ale sangelui. Poate sa apara a anemie hipocroma, prin lipsa de utilizare a fierului cart pentru a fi meolizat, care nevoie de acid clorhidric si d vitamina C. Alteori, se produc anemii hipererome de ti] Biermer. Alimentatia-este asemanatoare cu cea din anemiile hipo sau hipererome, dar, stomacul fiind mai mic, se dau pranzuri mai mici si mai dese, cu alimente usor digerabile. Pot aparea si stari de hipoproteincmie sau, prin neutilizarea calciului alimentar, se produc decalcifieri ale scheletului si ale dintilor. Prin ridicarea unei parti din bulbul duodenal, a carui secretie determina in mod normal secretia secretinei duodenale pancreatice si intestinale, se produc perturbari in digestie cu tulburari dispeptice de tip panercatic, intestinal sau hepato-biliar.
Regimul alimentar, dupa rezectia gastrica, consta din pranzuri mici si dese, cu alimente bogate in vitamine si saruri minerale, cu branzeturi proaspete, branza de vaci, urda, cas dulce, cas sarat, telemea, came de pasare, carne de peste alb, came de vitel, carne de vaca, oua, iaurt, lapte batut, piureuri de zarzavaturi, piureuri de fructe, sucuri, fainoase si carne, supe de zarzavaturi acrite si salate.
Alimentele contraindicate in stomacul operat sunt: alimentele prajite, conservele, grasimile in exces, sosurile cu mustar, alcoolul, bauturile acide si lichidele in timpul mesei.In sindromul de stomac mic, apar senzatia de greutate, tensiune si durere epigastrica, varsaturi alimentare, transpiratii si paloare. In cazul sindromului de stomac mic, regimul alimentar este cel indicat mai sus, cu observatia ca mesele trebuie sa fie si mai mici, si mai dese, si cu lichide mai putine.
Sindromul postprandial precoce apare dupa rezectia de stomac urmata de anastomoza gastro-jejunala, dar poate aparea si dupa anastomoza gastro-duodenala. El consta in aparitia dupa cateva minute dupa masa a durerilor epigastrice, urmate de transpiratii, paloare, tahicardie, racire a extremitatilor, hipolensiune si chiar lipotimie, care duc la o astenie accentuata.In cazul de anastomoza gastro-jejunala, prima ansa jejunala este dilatata, iar fenomenele termice ale chemoreceptorilor jejunali apar dupa ingestia de bauturi calde si zaharoase.
Regimul alimentar in aceasta situatie trebuie sa fie bogat in proteine, in vitamine si fier. Se vor evita lichidele in timpul mesei, iar dupa mese se recomanda o pozitie orizontala a bolnalui.

Sindromul postprandial tardiv

Acesta apare la stomacul rezectat, cu anastomoza gastro-jejunala, la doua ore dupa masa, si se manifesta prin astenie si cefalee, mai ales dupa mesele bogate in glucide. Se considera ca o absorbtie rapida a acestor glucide ar produce o hipersecretie de insulina, ce determina o hipoglicemie, care ar fi responsabila de aparitia acestor simptome. In acest sindrom postprandial tardiv, alimentatia trebuie sa fie fractionata in pranzuri mici si dese, bogata in proteine si lipide, dar saraca in celuloza si glucide, care nu trebuie sa depaseasca 150-200 g in 24 de ore. De asemenea, dupa masa, bolnal trebuie sa pastreze cel putin o jumatate de ora pozitia orizontala.

Sindromul de ansa aferenta
Acesta apare dupa rezectiile gastrice, cu gastro-jejuno-anas-tomoza. Se datoreaza inflamatiei primei anse jejunale, ca fiind inchisa la capatul duodenal si avand o portiune exclusa partial din circuitul digestiv. Aceasta jejunita - inflamatia mucoasei jejunului - este cu atat mai importanta cu cat ansa aferenta este mai lunga, caci, in aceasta situatie, stagnarea bolului alimentar in ea este mai mare.

Sindromul se manifesta prin durere, care apare la o jumatate de ora dupa masa, greturi si varsaturi biliare sau intestinale. Regimul alimentar consta din pranzuri mici si repetate, cu alimente sarace in grasimi si cu actiune colagoga, oua si grasimi, cu putin lapte, dar bogate in vitamine si excitante ale secretiei gastrice. Dupa masa i se recomanda bolnalui sa stea culcat pe partea stanga o jumatate de ora.