Aceasta afectiune este foarte frecventa, ea cuprinzand 10% dintre bolnavii cu boli digestive. Formele acute ale ulcerului gastro-duodenal se insotesc de hiperaciditate si hiperclorhidrie. In formele cronice, nu mai sunt obligatorii hipersecretia si hiperclorhidria, iar uneori se constata chiar o hipoclorhidrie si hiposecretie.In ceea ce priveste etiopatogenia ulcerului, desi s-au emis mai multe teorii: inflamatorie, vasculara, peptica, alergica, endocrina, infectioasa, nu se poate preciza cu exactitate cauza acestei boli. Boala se manifesta prin crize dureroase care dureaza 3-4 saptamani, ritmate de mese, cu aparitie nocturna si cu caracter sezonier (aparand mai ales primavara si toamna).
Complicatiile ulcerului gastro-duodenal sunt foarte importante: hematemeza si melena, perforatia, stenoza si canceri zarea.
Hemoragia poate aparea ca unica si prima manifestare a bolii.
Ea se intalneste mai cu seama atunci cand
ulcerul se afla pe fata posterioara a bulbului duodenal, cand el erodeaza un vas important din artera pilorica sau din artera gastro-duodenala.
De asemenea,
hemoragia se mai intalneste cand ulcerul este localizat pe mica curbura a stomacului si intersecteaza o ramificatie din artera coronara a stomacului. Ca frecventa,
hemoragiile digestive provocate de
ulcer ajung la un procentaj de 50%, celelalte
hemoragii fiind de origine hepatica:
ciroza hepatica si insuficienta hepatica. Alte cauze ale hemoragiei digestive le constituie
hipertensiunea arteriala, neoplasmul gastric, discraziile sangvine, hipersplenismul s.a.
In ceea ce priveste perforatia ulcerului, ea se intalneste mai frecvent cand ulcerul este localizat pe fata anterioara a duodenului si pe mica curbura gastrica si poate aparea uneori ca prima manifestare a bolii (bolnal nestiind ca sufera de ulcer).
Stenoza pilorica (complicatie a ulcerului gastro-duodenal) apare cu timpul in
ulcerele vechi, caci fiecare puseu evolutiv al ulceratiei se vindeca printr-o
scleroza locala.
Cand stenoza pilorica se constituie,
stomacul se dilata, apar
varsaturi alimentare, o stare de denutritie, de hipocloremie cu alcaloza si azotemie.
Cancerizarea ulcerului se produce atunci cand acesta e localizat pe mica curba a stomacului si pe canalul antropiloric.
Regimul alimentar in ulcerul incipient trebuie sa urmareasca reducerea hipersecretiei si hipermotilitatii gastrice. Alimentele trebuie administrate in pranzuri mici si repetate, cu alimente care sa nu excite secretia gastrica. Laptele este alcalin si reprezinta un aliment de baza in
dieta bolii ulceroase. El se poate administra din ora in ora, cate 70-80 ml de
lapte dulce caldut, incepand de la ora 7 dimineata pana la ora 20 si, daca este posibil, si noaptea, cunoscandu-se ca secretia gastrica este crescuta de nerl parasimpatic, iar acesta are tonusul crescut in timpul noptii. Acest
regim se pastreaza 5-l0 zile. Chiar daca durerile dispar, un bolnav de ulcer ramane potential ulceros, caci aceasta boala se manifesta in perioade de alcamie si perioade dureroase, avand o evolutie de ani de zile Din aceasta cauza, trebuie evitate alimentele care sunt excitante ale secretiei gastrice.
Dupa ce durerile dispar, se poate trece la unul dintre urmatoarele tipuri de regim: lapte dulce - 1000-l200 ml pe zi, dintre care 800 ml lapte ca atare, iar restul in alte preparate din lapte, supe cu unt, supe mucilaginoase, lapte amestecat cu oua si cu zahar, creme de lapte cu ou si gelatina cu lapte.
Regimul alimentar in stomacul rezectat consta in: lapte ecremat si pudra de lapte in primele 5-7 zile, sunca, albus de ou,
crema de ou si lapte, fulgi de ovaz, fulgi de
ovaz pasati, terci de cereale pasate, supe de legume, crema de ou si lapte, apa si ceai. in urmatoarele 5 zile se pot adauga cascaval si iaurt, pesmeti, fidea fiarta cu apa si orez, macaroane, piureuri de cartofi, unt, compot de mere, ecler.
In urmatoarele 5 zile, deci, in total, la 10-l2 zile dupa operatie, se pot adauga
branza de vaci, telemea desodata,
carne de vitel tocata si fripta - 100 g pe zi, piureuri de
legume verzi si
zahar - 10 g pe zi.
Recapituland, se poate spune ca in prima zi dupa operatie bolnal se rehidrateaza parenleral, in urmatoarele 5-7 zile se reia
alimentatia cu lichide si semisolide intr-un volum mic al meselor, dandu-i-se bolnalui 800-900 calorii pe zi pe care le asiguram din
proteine - 47 g,
glucide - 130 g si
lipide - 15 g. in a doua saptamana dupa operatie, se asigura bolnalui 1200 calorii pe zi: proteine - 56 g, glucide - 180 g si lipide -25 g.
In a treia saptamana dupa operatie, se dau bolnalui 1850 de calorii pe zi, pe care Ie asiguram din: proteine - 67 g pe zi, glucide - 220 g pe zi si lipide - 75 g pe zi.In a patra saptamana dupa operatie, se asigura bolnalui 2400 calorii pe zi: proteine - 110 g, glucide - 270 g, lipide -90 g.
