Dupa acest tur ametitor al chimiei complexe a lipidelor, urmatoarea informatie are cu siguranta darul de a ne linisti: toate
lipidele necesare organismului pot fi sintetizate chiar de organism, cu doar doua exceptii:
acizii grasi n-3 si n-6, cunoscuti sub denumirile populare de acizi grasi omega-3 si omega-6, respectiv. Doua variante comune ale acidului gras omega-3 sunt acidul linolenic si acidul eicosapentanoic (EPA); doi acizi omega-6 comuni sunt acidul linoleic si acidul arahidonic (AA).
Acizii grasi omega sunt esentiali pentru organismul uman datorita utilizarii lor in sintetizarea prostaglandinelor si leucotrienelor, asemanatoare hormonilor. Aceste substante sunt practic produse in toate celulele si, spre deosebire de majoritatea hormonilor, tind sa actioneze local si sa aiba timpi de injumatatire foarte scurti, uneori de numai cateva minute. Ei sunt implicati in procesul de reglare a tensiunii arteriale, a inflamatiilor, a contractiilor musculaturii netede, a reproducerii (inclusiv a travaliului in momentul nasterii), si in multe alte procese biologice vitale. Deoarece lantul molecular al acestor substante include 20 de atomi de carbon, ele sunt adesea clasificate impreuna sub denumirea de eicosanoide, ceea ce inseamna in traducere libera "lucruri grupate cate 20 (eicosa)". Exista diferite clase de eicosanoide, precum cea care regleaza procesele inflamatorii. Pentru a functiona in mod adecvat, unele eicosanoide trebuie "unse* cu acizi grasi omega-3, iar unele necesita omega-6.
Observatie: organismul nu poate transforma acizii grasi omega-3 in acizi grasi omega-6 sau inrs, acesta fiind motivul pentru care
alimentatia trebuie sa contina ambele tipuri. Daca studiezi ura 3.1, poti observa ca acidul arahidonic are prima legatura dubla (reprezentata prin doua linii orizontale intre C-urile care semnifica atomii de carbon) intre atomii de carbon sase si sapte, numarand de la stanga spre dreapta. Capatul din stanga al moleculei este "capatul omega", motiv pentru care acest acid gras poarta denumirea de "omega-6": prima sa legatura dubla apare la al saselea atom de carbon numarat dinspre capatul omega. EPA, in schimb, prezinta prima legatura dubla intre al treilea si al patrulea atom de carbon, numarati dinspre acelasi capat omega, motiv pentru care poarta denumirea de acid gras omega-3.
Acizii grasi omega-3 si omega-6 sunt necesari in cantitati foar-te-foarte mici, iar cazurile de deficienta care sa conduca la decesul unor persoane sanatoase sunt aproape inexistente. intr-adevar, aceste cazuri survin doar in situatiile in care anumiti indivizi urmeaza
regimuri bazate pe alimente integral artificiale ce omit complet fie unul dintre acesti acizi grasi, fie pe amandoi, si chiar si in aceste situatii se scurge un interval destul de lung pana la aparitia primelor simptome.In afara acestor cazuri extrem de rare de deficienta efectiva, mai exista o problema potentiala legata de acesti acizi grasi esentiali, ce apare datorita faptului ca functiile eicosanoidelor sintetizate din acizi grasi omega-3 se opun adesea celor ale eicosanoidelor sintetizate din acizi grasi omega-6. in general, eicosanoidele derivate din omega-6 stimuleaza procesele inflamatorii, dezvoltarea celulara si coagularea sangelui, in vreme ce eicosanoidele derivate din omega-3 tind sa reduca amploarea acestor procese sau chiar sa aiba efecte opuse. Mentinerea unui raport adecvat intre cele doua tipuri de acizi grasi este cruciala pentru o buna stare de sanatate.
Organismul detine un anumit control asupra numarului de eicosanoi-de de fiecare tip ce sunt produse, insa regularizarea acestei sintetizari este direct influentata de raportul dintre acizii grasi omega-3 si acizii grasi omega-6 al alimentelor consumate, aceasta influenta sporind odata cu inaintarea in varsta. in situatia in care consumam cantitati dezechilibrate de acizi grasi omega-3 si omega-6, corpurile noastre vor aa un raport dezechilibrat de eicosanoide, astfel aparand anumite probleme. De exemplu, avand in dere ca multe tipuri de
artrita se manifesta in faza incipienta printr-un raspuns inflamator excesiv, un raport omega-6: omega-3 crescut in alimentatia consumata poate spori riscul aparitiei artritei, intr-adevar, unul dintre aspectele observate de catre medicii danezi care au fortat pentru prima data comunitatea medicala occidentala sa ia in calcul raportul omega-6:omega-3 din
alimentatie a fost incidenta foarte scazuta a cazurilor de artrita in randul populatiei din Groenlanda.
Avand in dere faptul ca in tarile industrializate, in special in Statele Unite, productia alimentara s-a modificat in asa fel incat acizii grasi omega-6 abunda acum in alimentele cele mai raspandite, suntem supusi riscului de a produce excesiv eicosanoidele sintetizate din acizii grasi omega-6. Este suficient sa studiezi etichetele produselor alimentare si sa observi de cate ori gasesti in acestea "ulei getal". Majoritatea uleiurilor getale contin o cantitate uriasa de acizi grasi omega-6 - o cantitate care (a) este mai mare decat cea necesara organismului uman si, mult mai primejdios, (b) este greu de contrabalansat cu o cantitate adecvata de acizi grasi omega-3 prin alimentatia tipica a unui occidental.
Totusi, raportul omega-6/omega-3 este foarte simplu de echilibrat, indiferent daca te hotarasti sa urmezi Dieta longevitatii sau nu. Este de ajuns sa mananci cantitati mai mici din acele alimente care contin acizi grasi omega-6, si cantitati mai mari de alimente ce contin acizi grasi omega-3 ( modulul 6). Capsulele de untura de peste bogate in acizi grasi omega-3 reprezinta o alta cale simpla de a-ti asigura aportul necesar din acest acid gras, suplimentar alimentatiei obisnuite, desi este atat de usor sa-ti asiguri acest aport din alimentatia obisnuita incat un om obisnuit si sanatos nu prea are moti sa apeleze la aceste capsule.
Exista insa o mica problema legata de postea acizilor grasi omega, ce ar trebui specificata inainte de a merge mai departe. Am mentionat mai devreme faptul ca exista "variante" de acizi grasi omega-3 si "variante" de acizi grasi omega-6, si ca in alimentatia obisnuita sunt prezenti mai multi acizi grasi omega-3 care pot acoperi cantitatile necesare de eicosanoide sintetizate din clasa de acizi grasi omega-3, acelasi lucru fiind valabil si pentru acizii grasi omega-6. Totusi, acizii grasi care au deja 20 de atomi de carbon in structura lor moleculara sunt mult mai usor transformati in aceste eicosanoide acti biologic decat acizii grasi ce nu detin 20 de atomi de carbon, deoarece acestia din urma trebuie mai intai "eicosan-izati" - adica adusi in varianta cu 20 de atomi de carbon - si abia apoi transformati in molecule biologice regulatoare. Aceasta este, de fapt, principala diferenta intre acizii grasi omega-3 si -6 de origine getala si cei de origine animala: PUFA-urile ce se regasesc in animale (si in peste) au in general lanturi de 20 de atomi de carbon si sunt transformati cu usurinta in prostaglandine si in alte eicosanoide. Aceasta este o parte a motivului pentru care se recomanda frecnt ca suplimentarea terapeutica de PUFA - pentru tratarea artritei, a maladiei Crohn, a tulburarii afecti bipolare si a multor alte afectiuni pentru care este indicat consumul de acizi grasi omega-3 - sa se prezinte sub forma unturii de peste, deoarece contine o cantitate mare de EPA, un acid gras omega-3 ce este transformat cu usurinta in eicosanoidele omega-3.Insa, repetam: cu exceptia cazului in care medicul iti recomanda in mod specific sa-ti suplinesti alimentatia cu capsule de untura de peste, reducerea consumului de uleiuri getale si consumul ocazional de alimente cu un continut sporit de acizi grasi omega-3, prezentate in modulul 6, ar trebui sa reprezinte masuri suficiente pentru echilibrarea aportului de acizi grasi omega.
