Bradicardia sinusala

Bradicardia sinusala

-arbitrar, conform unor studii statistice, s-a stabilit ca o frecventa sinusala < de 60/min = BS

electrocardiografic:

-unde P si complexe QRS de morfologie normala

-fiecare complex QRS este precedat de o unda P

-intervalul P-P > 1 s

-intervalul P-R >120ms (daca nu exista concomitent un BAV)

etiologie

-hiperactivitate vagala sau scaderea tonusului simpatic

-adulti tineri sanatosi (mai ales sportivi)

-chirurgia oftalmologica, coronarografia, meningita, unele tumori cerebrale,

HTIC, tumori mediastinale, hipoxia, mixedemul, hipotermia, convalescenta unor boli infectioase, infectii cu Gram negativi, depresia

-medicamente: parasimpaticomimetice, amiodarona, betablocante, clonidina,

propafenona, blocanti de calciu

-IMA (10-l5 %); neacompaniata de decompensare hemodinamica, BS este

asociata unei evolutii de mai bun augur decit tahicardia sinusala; de obicei este tranzitorie, si insoteste IMA inf. mai frecv. decit cel ant.

-bradicardia ce urmeaza resuscitarii dupa stop cardiac este de progn.

nefavorabil

tabloul clinic - este in majoritatea cazurilor asimptomatica, cu exceptia cazurilor cu frecvente foarte joase, <40-50/min. Manifestarile clinice sunt consecutive scaderii debitului cardiac, desi debitul bataie este crescut

diagnostic diferential:

-BAV complet: -in care nu exista relatie intre undele P si complexele

QRS, cele doua ritmuri avind frecvente diferite (cea sinusala fiind de obicei normala) incat unda P cade intamplator pe traseul EKG

-la efort frecventa undelor P creste, pe cand cea a complexelor QRS ramane nemodificata

-de multe ori aspectul QRS este de BR, cu exceptia cazurilor in care centrul este idiojonctional

-BAV 2/1 sau 3/1: se diferentiaza prin evidentierea unui numar dublu sau

triplu de unde P

-Blocul sinoatrial 2/1 sau 3/1 nu poate fi diferentiat de bradicardia sinusala,

deoarece impulsul atrial este blocat la nivelul jonctiunii sinoatriale, nerealizind activare atriala, si deci nici a undei P

tratament:

-de cele mai multe ori nu este necesar: de exemplu in IMA cu BS asimptomatica este de preferat retinerea de la cresterea AV

-daca debitul cardiac este scazut, sau se asociaza aritmii se poate administra Atropina (0,5mg i.v. ca doza initiala, cu posibila repetare); doze mici de Atropina adm. s.c. sau i.m. pot avea initial un efect parasimpaticomimetic, posibil prin efect central

-pot fi utile: efedrina, hidralazina, teofilina

-stimulare temporara sau definitiva (de preferat stimularea atriala celei vantriculare pentru mentinerea secventialitatii contractiei AV)

-ca regula generala, nici un drog nu ridica AV constant si sigur pentru o lunga perioada, fara efecte adverse importante

BLOCUL SINOATRIAL

= intirzierea sau intreruperea, intermitenta sau permanenta, a transmiterii impulsului sinusal la atrii; sediul aritmiei este jonctiunea nod sinusal-atriu.

etiologia: -functionale: vagotonia, interventii ch. pe abdomen sau pleura, tumori

intracraniene, HTIC

-organice: BNS, CI, miocardite sau pericardite acute

-iatrogene: intoxicatia digitalica, cu chinidina, supradozajul betablocantelor.

se clasifica in:

-gradul I = intirziere a transmiterii impulsului, care este invariabil urmata de o unda

P; nu poate fi diagnosticat EKG

-gradul II:

tip I (cu perioade Wenckebach): scurtarea progresiva a intervalelor P-P ( si deci R-R) urmata, dupa un numar variabil de cicluri cardiace, de o pauza in care nu se evidentiaza activitate electrica atriala; durata pauzei este mai mica decit dublul oricarui interval P-P de pe traseu; (se explica prin: conducerea sinoatriala se prelungeste de la o revolutia la alta, dar rata de crestere a conducerii este din ce in ce mai mica; de aceea intervalele P-P sint din ce in ce mai scurte)

dg. dif. se face cu:

-aritmia sinusala, in care atit scurtarea cit si alungirea intervalelor P-P este progresiva

-Ex. atriale, in care scurtarea intervalului P-P este brusca, pe fondul unor intervale P-P constante, iar morfologia 'P' extrasistolic este net diferita

tip II: se caracterizeaza prin blocarea intermitenta a transmiterii la atriu a unor impulsuri sinusale; are ca expresie EKG aparitia brusca si neasteptata a unei pauze electrice egala cu dublul distantei dintre 2 unde P anterioare.

dg. dif. se face cu:

-Ex. atriale - prin absenta precocitatii si modific morfologice a undei P

-BAV gr II Mobitz II, prin prezenta undei P pe parcursul pauzei

-gradul III (sau complet) se caracterizeaza prin blocarea completa, pe o

perioada de timp variabila a transmiterii impulsurilor sinusale la atrii;

pe EKG se constata o pauza electrica a carei durata este egala cu un

multiplu al intervalelor P-P al RS

tratament - asemanator cu cel al BS