Cel de-al doilea Comitet ad-hoc de Boli Cerebrovasculare a realizat si publicat in 1975 o clasificare a bolilor vasculare cerebrale, axata pe un cadru exclusiv clinic si morfopatologic. Aceasta clasificare a bolilor cerebrovasculare (II) a fost publicata foarte aproape de instituirea unei explozii de dezvoltare tehnologica, ce a modificat substantial posibilitatile de diagnostic pozitiv si etiopatogenetic.
Dezvoltarea computer-tomografiei si a rezonantei magnetice nucleare constituie progrese in elaborarea diagnosticului si in capacitatea de a influenta, printr-o terapeutica adecvata, evolutia bolnavilor cu boli cerebrovasculare.
Clasificarea bolilor cerebrovasculare 111 (5) este o clasificare care se bazeaza in plus fata de precedenta pe stadiul actual al avantajelor tehnologice. Aceasta clasificare a auit ca obiectiv utilitatea ei pentru medicul practician din diferite specialitati, cunoasterea ei fiind necesara pentru un limbaj comun.
Termenul de boala cerebrovasculara exprima tulburari cu caracter tranzitoriu sau permanent, existente intr-o arie din creier, produse printr-o ischemie si/sau hemoragie, in care unul sau mai multe vase cerebrale sunt afectate primar de procesul patologic. Termenul de "cerebrovascular"' este folosit dupa etimologia latina si face referire la intreg creierul. Termenul de accident vascular cerebral este cel frecvent folosit si include: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrala si hemoragia subarahnoidiana (5). Bolile cerebrovasculare se clasifica in:

A.) Asimptomatice

Aceasta categorie include bolnavi care nu prezinta simptome de boala vasculara cerebrala sau retiniana, dar prin investigatii paraclinice (CT, RMN) se evidentiaza semne de boala cerebrovasculara.

B.) Disfiinctii cerebrale focale

I. Atacul ischemic cerebral tranzitoriu (AIT)

II. Accidentul vascular cerebral

Atacul ischemic cerebral tranzitoriu
Atacul ischemic cerebral tranzitoriu (AIT) este un episod scurt de manifestare neurologica de focar, produs prin mecanism ischemic, care are la baza afectarea sistemului vascular carotidian (artera carotida interna dreapta, sau stanga) sau a sistemului vascular vertebro-bazilar.
Episodul are un debut brusc, durata scurta. 2-l5 minute, si se poate repeta. Manifestarea neurologica de focar remite in totalitate in 24 de ore. Episoadele tranzitorii, cu durata de cateva secunde, nu sunt caracteristice pentru atacul ischemic cerebral tranzitoriu. De asemenea, nu sunt caracteristice pentru atacul ischemic cerebral tranzitoriu: pierderea constientei, fara alte manifestari clinice vertebro-bazilare. conlsiile tonice si/sau clonice. scotoamele scintilante, caracterul persistent si prelungit al manifestarilor clinice. Nu pot fi considerate atac ischemic cerebral tranzitoriu urmatoarele manifestari: deficit senzorial progresiv, vertij izolat, ameteala izolata, disfagie izolata, disartrie izolata, diplopie izolata, incontinenta urinara sau de materii fecale, pierderea vederii, cu alterarea starii de constienta, migrena, cu semne neurologice de focar, confuzie izolata, amnezie izolata si '"drop attacks izolat"'.
Un concept important si util este diagnosticul de atac ischemic cerebral tranzitoriu posibil. O serie de bolnavi au simptome necaracteristice, instalate in circumstante neobisnuite, cu o descriere prea vaga, de asa maniera incat nu permit un diagnostic de atac ischemic cerebral tranzitoriu de certitudine, in loc sa se accepte sau sa se infirme cu prea multa usurinta acest diagnostic, este adesea util conceptul de atac ischemic cerebral tranzitoriu posibil.
Atacul ischemic cerebral tranzitoriu trebuie diferentiat de alte manifestari clinice asemanatoare, de cauza nonvasculara. frecvent intalnite intr-un serviciu de urgenta (hipoglicemia, conlsiile de alta cauza, sindromul Meniere, tulburarile de ritm si conducere ele).