Cresterea concentratiilor serice de
colesterol si trigliceride reprezinta factori de risc dovediti pentru
cardiopatia ischemica, dar relatia lor cu
accidentul vascular cerebral este mai putin clara , . . . Se pare ca nivelele colesterolemiei au o importanta mai mare pentru infiltrarea arterelor coronare decat pentru infiltrarea arterelor cerebrale .
Cresterea concentratiilor serice de
colesterol si trigliceride reprezinta factori de risc dovediti pentru
cardiopatia ischemica, dar relatia lor cu
accidentul vascular cerebral este mai putin clara , . . . Se pare ca nivelele colesterolemiei au o importanta mai mare pentru infiltrarea arterelor coronare decat pentru infiltrarea arterelor cerebrale .In literatura de specialitate nu exista un acord unanim pritor la riscul pe care il prezinta hiperlipoproteinemia pentru accidentul vascular cerebral . Studiul de la Framingham (citat de 58 si 69) a edentiat o relatie intre hipcrcolesterolemie si accidentul vascular cerebral doar pentru grupe populationale selectate (barbati sub 60 de ani) . Pearce si Aziz (citati de 58) au gasit ca hipertrigliceridemia se asociaza mai bine cu accidentul vascular cerebral decat alte fractiuni Iipidice. observatie efectuata si in Clinica Medicala I din Cluj-Napoca (6). Un studiu norvegian efectuat la Oslo pe o perioada de 10 ani subliniaza valoarea colesterolemiei ca factor de risc semnificativ (p 90 mmHg. Dimpotriva, se constata o asociere pozitiva intre concentratiile crescute ale colesterolului seric si rata mortalitatii prin accident vascular cerebral ischemic. Exista deci diferente pritoare la relatia dintre colesterolemie si riscul la deces in
hemoragia intracerebrala, ativ cu aceeasi relatie in accidentul vascular cerebral non-hemoragic. Aceasta relatie '"surpriza"' se limiteaza la barbatii hipertensi. Corelatia pozitiva intre hipercolesterolemie si mortalitatea prin accidentul vascular cerebral non-hemoragic exprima mai probabil accelerarea procesului de
ateroscleroza datorat nivelelor crescute de lipoprotcine cu densitate joasa.
Mecanismele de producere a hemoragiei cerebrale constau in ruperea microane-vrismelor rezultate din artcrionccroza (necroza fibrinoida si lipohialinoza) arterelor mici intracerebrale. Hiper
tensiunea arteriala este cauza majora a arterionecrozei. O interactiune intre concentratiile joase de colesterol si presiunea arteriala inalta este plauzibila. Nivelurile foarte joase de colesterol slabesc endoteliul arterelor intracerebrale, favorizand hemoi'agia intracerebrala in prezenta hipertensiunii arteriale. La aceasta se adauga si cresterea fragilitatii osmotice a eritrocitelor in situatia in care continutul in colesterol din structura fosfolipidica a membranelor celulare scade. Acestea sunt explicatii date de H. Iso si colab. prind diferentele riscului de mortalitate in accidentul vascular cerebral hemoragie si respectiv ischemic, in relatie cu colestcrolcmia. Continuand aceeasi idee. H, Iso arata ca nivelurile plasmatice scazute de
albumina sau raportul albumine/globuline scazut au fost asociate cu un risc semnificativ crescut la accident vascular cerebral.
Yano si colab (citati de 82) au observat cresterea incidentei hemoragiei subarahnoi-dicne si a celei intracerebrale la barbatii cu colesterolemie mai mica de 160 mg/dl, ativ cu un lot de control cu valori ale colesterolemiei cuprinse intre 180-200 mg/dl.In Japonia se constata o scadere a incidentei accidentelor vasculare cerebrale hemo-ragice o data cu cresterea colesterolemiei (el 4.7).
Un studiu morfopatologic japonez (citat de 69), care incearca sa coreleze modificarile anatomopatologicc arteriale cu anomaliile lipoproteinelor serice in patogeneza atacului ischemic cerebral tranzitoriu si a accidentului vascular cerebral, descrie doua tipuri de leziuni arteriale: un tip de leziune arteriala este ateroscleroza, care intereseaza arterele mari extra- si intracraniene, denumite "artere corticale" si principalele lor ramificatii; celalalt tip de leziune arteriala este necroza fibrinoida, care intereseaza arterele mici. penetrante in structurile profunde ale creierului, denumite" "artere perforante". Hipertensiunea arteriala are un impact mai mare pentru "arterele perforante", in timp ce anomaliile lipoproteinelor serice intereseaza mai ales "arterele corticale".
Mathevv si colab. (citati de 69), prin studii angiografice, au aratat ca bolnai cu leziuni ale vaselor mici au aproximativ de doua ori mai frecvent
hipertensiune arteriala si concentratii mai mici ale colesterolului si trigliceridelor serice decat bolnai cu leziuni pe vasele mari. Concentratii crescute ale lipidelor serice se coreleaza cu ateroscleroza arterei carotide.
Incidenta crescuta de
accidente vasculare cerebrale se noteaza in familiile de hiperlipemici. O atentie deosebita se acorda lipoproteinei (a). "Lp(a)" , , . Aceasta lipoproteina serica umana, bogata in colesterol, este considerata a fi un factor de risc independent pentm cardiopatia ischemica . La bolna sub 56 de ani, lipoproteina (a) este un indicator mai puternic de cardiopatie ischemica decat
colesterolul total, trigliccridele sau HDL-colesterolul. Zenkersi colab. au aratat ca Lp(a) nu este factor de risc numai pentru cardiopatia ischemica, ci si pentru accidentul vascular cerebral. Mai mult. Lp(a) pare a fi unicul parametru semnificativ pentru boala cerebrovasculara printre
lipidele si lipoproteincle serice, fiind importanta chiar la concentratii mici.
Lp(a) este o lipoproteina cu densitate mica, in care proteina componenta este apoli-poproteina (a). Ea a fost descrisa in plasma umana de Berg. ca o varianta genetica a beta-lipoprotcinelor . Nivelul sau seric este determinat genetic si este putin influentat de varsta, sex.
nutritie sau factori de mediu . Lp(a) pare ca se reduce sub influenta consumului de alcool si a steroidului anabolizant stanazol . Se crede ca din punct de vedere meolic. Lp(a) este independenta de LDL si VLDL . Lp(a) este factor de risc la concentratii scazute (20 mg/dl). in timp ce LDL este factor de risc la concentratii de 15-20 ori mai mari (300-400 mg/dl) . S-a constatat ca Lp(a) se comporta ca o "proteina de faza acuta", crescand tranzitor dupa
infarctul miocardic acutr
ischemia cerebrala acuta, interventii chirurgicale etc. S-a dovedit ca lipoprotcina (a) contribuie la cresterea dimensiunilor placii de aterom .In concluzie, hiperlipoprotcinemia, ca factor de risc pentru accidentul vascular cerebral, este o problema controversata in literatura de specialitate. in timp ce unii cercetatori semnaleaza concentratii crescute de colesterol si / sau trigliceride serice la bolnai cu accident vascular cerebral ischemic, alti autori nu constata cresterea lipidelor serice la acesti bolna , . Exista totusi un acord in sensul ca. fata de valoarea hiperlipoproteinemiei ca factor de risc in cardiopatia ischemica si arteriopatiile obliterante aterosclerolice. valoarea lipidelor si colesterolului seric ca factori de risc pentru accidentul vascular cerebral este mai mica .
Exista diferente geografice prind importanta hipcrcolesterolemici ca factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. In Japonia este unanim acceptat ca nivelurile de colesterol seric nu se asociaza cu boala cerebrov asculara . Studii epidemiologice efectuate in Japonia arata ca incidenta infarctului cerebral este invers proportionala cu valoarea serica a colestcrolemiei , Tot in Japonia s-a constatai o relatie inversa intre colestcrolemic si riscul mortalitatii prin hemoragie cerebrala . La aceste observatii adaugam rolul Lp(a), ca factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral aterotroinbotic la tineri .
Nu exista nici un studiu clinic prospectiv care sa arate ca tratamentul medicamentos, de scadere a hiperlipoproteinemiei poate reduce riscul pentru accident vascular cerebral . Un studiu recent (citat de 25) a gasit ca diminuarea colesterolemici nu se insoteste de o reducere semnificativa a morbiditatii si mortalitatii prin accident vascular cerebral la barbatii de varsta medie. Tratamentul medicamentos al hiperlipoprotcinemici scade insa riscul la cardiopatia ischemica. Rezulta ca scaderea hiperlipoproteinemiei poate fi recomandata bolnalor cu concentratii crescute ale fractiunilor lipidice din alte ratiuni decat cele de reducere directa a riscului pentru accident vascular cerebral. Nu este pe deplin cunoscut in ce masura scaderea hiperlipoproteinemiei la bolnai cu hiperlipemie familiala reprezinta un beneficiu .
