Cercetarea efectuata de dr. Ornish si colaboratori a demonstrat superioritatea regimului
vegetarian in scaderea colesterolemiei, in atie cu cei ce consumau carne. in special,
colesterolul LDL, care se oxideaza asa de usor, a scazut cu 37%, in timp ce la grupul de control, care a respectat regimul 'restrictiv\", a scazut doar cu 5%. Cercetari recente arata ca, pentru a preveni progresul an-giografic al bolii coronariene, e nevoie de o scadere a colesterolemiei totale cu 44%, iar LDL trebuie scazut la 70-75 mg/dl {Circulation 2003; 107:2059-2065). Scaderea substantiala a LDL fi urmata de diminuarea placilor ateromatoase. Chiar si bolnavii care prezinta deja niveluri de
colesterol 'accepile\" au de castigat, daca ele scad si mai mult.
In tratamentul hipercolesterolemiei, lozinca unanim acceptata este: mai intai masuri dietetice (timp de 6-l2 saptamani) dupa care, daca mai e nevoie, si medicamente. Majoritatea autorilor considera ca schimbarea alimentatiei poate scadea colesterolemia totala si LDL cu 30%. Alimentatia vegana da rezultate si mai bune.
Cu ajutorul masurilor dietetice corecte se obtin rezultate la fel de bune ca si cu medicamentele hipocolesterolemiante (statine). Faptul acesta este deosebit de imbucurator, deoarece intoleranta fata de statine (Prastatin, Atorstatin) sub forma acuzelor musculo-sche-letale, obliga la sistarea administrarii lor. {JAMA 2003;290:531-533)
Cercetatorii de la Departamentul de Cardiologie Preventi din Oslo, Norvegia, au constatat ca adaugarea de 30-50 g de proteina de
soia pe zi, la regimul prescris in mod uzual pentru scaderea grasimilor in sange, reduce intr-un mod semnificativ colesterolul LDL, scazand, in special, particulele mici, dense, foarte aterogene, fara a creste concentratiile lipoproteinei(a).
Au scazut, de asemenea, concentratiile plasmatice de trigliceride si homocisteina, sugerand posibilitatea unui nou efect antiaterosclerotic. Alti autori au gasit ca proteina de soia creste colesterolul HDL ('bun\") la femeile in menopauza. Cantitatile de
proteine de soia, recomandate de autorii norvegieni, se pot obtine fie din alimente pregatite din
fasole soia, fie din
lapte (un litru contine aproximativ 35 g proteine) sau
branza de soia - tofu. (Am J Clin Nutr 2002; 76:78-84)
Proteina de soia si izoflavonele pe care Ie contine amelioreaza reactivitatea sculara, scad procesele oxidative din ser, inclusiv oxidarea colesterolului LDL, reduc agregarea trombocitelor, scad nivelul proteinei reactive C si amelioreaza circulatia sangvina in miocard, dupa infarct.
Stiind ca fitosterolii din soia scad colesterolemia, interferandu-se cu absorbtia colesterolului
alimentar si biliar, cercetatorii de la Universitatea de Stat, Iowa, SUA, au administrat o data cu masa principala, ce continea zilnic aproximativ 112 g
carne slaba de vita, 2,7 g fitosteroli de soia, sub forma de margarina.
Dupa cate saptamani, colesterolemia totala si LDL au scazut in medie cu 10%. Lucrarea dovedeste ca si cei care nu vor sa renunte la alimentele de origine animala pot beneficia de produsele soia (Am J Clin Nutr 2002; 76:57-64), dar, pentru a obtine efectele dorite, este nevoie de o scadere de 44% a colesterolemiei, ceea ce se poate obtine doar prin adoptarea unui
regim vegetarian total.
Studiul dr. Ornish a aratat ca scaderea colesterolului LDL este mai importanta decat cresterea colesterolului HDL.
Totusi, sa nu credem ca HDL este lipsit de importanta. Stim ca HDL transporta colesterolul de la periferie spre ficat si tulburarea acestei functii poate creste depunerea colesterolului in peretii arteriali, favorizand, astfel, dezvoltarea aterosclerozei. Colesterolemia ridicata duce la perturbarea functiilor endoteliului scular, favorizand coagularea intrasculara, scazand fibrinoliza si crescand infiltrarea monocitelor in peretii arteriali.
Aproximativ 9 mg colesterol/kilocorp sunt sintetizate zilnic de tesuturile periferice si trebuie transportate la ficat, pentru sinteza acizilor biliari si a lipoproteinelor. Din colesterol se vor sintetiza si
hormonii steroizi.
Colesterolul HDL protejeaza endoteliul care, in conditii normale, secreta oxidul nitric (NO) ce produce relaxarea selor sanguine, diminueaza adeziunea si agregarea trombocitara, inhiba proliferarea celulelor musculare netede si scade adeziunea si migrarea leucocitelor in peretii selor de sange. De asemenea, HDL protejeaza celulele endoteliale de apoptoza (moarte celulara programata) si favorizeaza eliberarea de prostaciclina (PGI2) din celulele endoteliale, o substanta sodiiatatoare, care contribuie la mentinerea tonusului scular. (Circ Res 2003 2003; 92:258-260)
Cercetari recente arata ca nivelurile crescute de HDL nu inseamna, in mod automat, un efect cardioprotector. (Arteriosclerosis 2003; 23:314-321)
Se pare ca nu concentratia globala a HDL, ci mai degraba concentratiile diferitelor subclase de HDL sunt determinantele importante ale potentialului antiaterogenic al acestor lipoproteine. Colesterolul HDL este un amestec eterogen de particule cu marimi diferite, ce pot fi grupate in doua clase majore: HDL2 si HDL,. Actiunea protectoare fata de
ateroscleroza o are numai subclasa HDL2b.
Scaderea HDL care se obser in unele
regimuri foarte sarace in grasimi, NU creste riscul bolii coronariene. Cu alte cuvinte, scaderea HDL, care rezulta din reducerea grasimilor alimentare, nu tulbura retransportarea colesterolului la ficat.
Se afirma ca hidratii de carbon cresc trigliceridele (triacilglice-rolii) in sange. Aceasta afirmatie este aderata pentru
glucidele rafinate, dar nu si pentru cele complexe, bogate in fibre. Scazand mult consumul de grasimi si marind ingestia de hidrati de carbon nerafinati, trigliceridele scad cu 33%.