Lupta zilnica de la birou v-ar putea oferi doar doua alternative: sa luptati ori sa dati demisia.

Lupta pentru slujbe, lupta pentru un statut social mai inalt devine tot mai dura, cel putin in asa-numita lume occidentala "civilizata". Noi tehnologii si lori - obsesia tineretii si a capitalismului aventuros sunt doar doua exemple elocvente - au accelerat aceasta evolutie. Ca sa fii stralucit la serviciu, nu mai trebuie sa detii cunostinte de specialitate, ci mai importante sunt coatele care trebuie sa iti faca loc catre rf.
La inceputul anilor '50, m-am simtit amenintat in evolutia si perspectivele mele de viitor. Se intampla in Cape Town, cand eram inca asistent al profesorului Jan Louw. in timpul unei operatii, acestuia i s-a parut gresit tot ceea ce faceam. Ba eram prea lent, ba nu eram destul de atent. Pe scurt, ma simteam jalnic de-a dreptul. Atunci, am decis sa fac urmatoarele: m-am indepartat incet de masa de operatie si, la fel de incet, mi-am scos manusile si am parasit teatrul chirurgical. Cand m-am intalnit cu profesorul Louw a doua zi, mi-a spus: "Nu crezi ca imi datorezi scuze?" Iar eu am raspuns: "Dimpotri, speram ca voi primi eu scuzele dumneavoastra."
Munca ne face fericiti sau ne imbolnaveste. Pentru tot mai multi oameni, munca devine o pora care ii suprasolicita fizic si psihologic. Ciudat: de sute de ani, barbatii si femeile au suferit pora muncii manuale. Acum, ca sunt gazduiti in birouri placute, bine mobilate, oamenii devin o pora unii pentru altii. Slujbele noastre sunt, oare, atat de lejere, incat trebuie sa ne luam de colegi?

Conflictele costa
Peste 6% dintre oameni devin, la un moment dat, victimele conflictelor de munca. in Germania, acest procent reprezinta circa un milion de oameni; in Statele Unite, ar fi in jur de cinci milioane. Potrivit psihologilor, certurile la serviciu provoaca industriei pierderi de miliarde de dolari anual. Oamenii hartuiti, la care se tipa sau care sunt amenintati de colegii si superiorii lor, dovedesc mai putin entuziasm, isi iau mai multe concedii medicale si se pensioneaza mai devreme.
Certurile pot fi doar inceputul. Initial, colegii nu te mai intreaba daca ai vrea sa mergi impreuna cu ei la cantina. Informatiile importante sunt tainuite. Brusc, iti dispar date din computer sau te confrunti deliberat cu o situatie in care nu ai sorti de izbanda. "Oh, scuze, chiar am uitat sa iti spun, seful ar dori sa pregatesti pana maine un proiect de o suta de ini despre noul nostru produs." Ultimul stadiu este recurgerea la forta fizica.
Atunci cand certurile au loc intr-un birou, superiorii joaca un rol decisiv. Ei aleg cine are dreptate in situatii de conflict si, in felul acesta, dirijeaza activitatea. Din ce in ce mai mult, superiorii devin ei insisi initiatorii agresiunilor. Oricine incerca sa scape de un coleg stangaci intr-un fel care sa nu ii aduca lui insusi prejudicii, incepe sa faca acea persoana nefericita la locul de munca. Specialistii estimeaza ca, in trei sferturi dintre tentativele de hartuire, superiorul direct a avut, si el, un oarecare rol.
Femeile si barbatii sunt supusi hartuirii si certurilor deopotri, dar femeile reactioneaza diferit de barbati. Ele cred, de multe ori, ca au contribuit la provocarea atacului intr-un fel sau altul si nu se apara viguros. Barbatii au mai des tendinta de a reactiona ofensiv si de a cauta asistenta juridica.
Consecintele fizice sunt aceleasi atat pentru barbati, cat si pentru femei. La inceput, ele se manifesta prin simptome aparent inofensive, precum migrena sau durerile abdominale. Apoi, corpul reactioneaza prin insomnie. in cele din urma, isi fac aparitia bolile psihosomatice.
Acestea pot ria de la astm pana la probleme cardiosculare. Contactele sociale, de obicei, se racesc. Persoana tinde sa se retraga din ce in ce mai mult in sine, deoarece percepe lumea din jur ca pe ce ostil.

Sindromul raului de cladire
Este interesant de obsert, in acest context, ca Universitatea Germana din Jena, dupa un studiu de cinci ani, a putut, se pare, sa construiasca descrierea a ceea ce este cunoscut sub numele de "sindrom al raului de cladire". Acest termen a fost folosit, initial, pentru descrierea bolilor care ar putea fi provocate de materiale daunatoare aflate la locul de munca. Oamenii de stiinta din Jena au putut demonstra ca nu numai mediul fizic este raspunzator de problemele de sanatate sau psihologice, ci si climatul de la serviciu. Folosind impresionanta cifra de cinci mii de oameni ca grup experimental (din 14 cladiri si 1 500 de locuri de munca diferite), cercetatorii au gasit do ca persoanele care nu se simt conforil mental in mediul de lucru ar putea suferi de migrene, oboseala si chiar infectii ale mucoaselor. Si toate acestea independent de alti factori precum materialele de constructie, ventilatia necorespunzatoare sau substantele daunatoare din mediul de lucru. Profesorul Wolfgang Bischof, care a condus acest studiu, a insumat rezultatele dupa cum urmeaza: "Masurile specifice luate pentru imbunatatirea atmosferei la serviciu sunt, de multe ori, mai importante decat functionarea corecta a instalatiei de aer conditionat."
Conflictele nu sunt indreptate atat de des catre colegii lenesi sau ineficienti dintr-un loc de munca, ci, mai degraba, spre cei disciplinati si talentati. Acesti colegi rapizi, capabili si constiinciosi sunt iritanti pentru cei din jur pentru ca ei ofera superiorilor un standard de lucru fata de care se masoara performanta si cu care colegii trebuie sa intre in competitie. Exista grupuri clasice de risc: medicii sunt de sapte ori mai predispusi la conflicte la locul de munca, profesorii, de trei ori, iar functionarii publici de 1,5 ori mai supusi riscului de a suferi un astfel de tratament.In Berlin, s-a deschis, la mijlocul anilor '90, un centru de consiliere pentru victimele hartuirii. "Solutia" {Wirkstoff) incearca sa ii ajute pe oamenii discriminati in mod deliberat la locul de munca. in primul an de activitate, au fost dezluite urmatoarele cifre:
a circa 40% dintre oamenii care au venit la centru au lucrat in sectorul de servicii publice;
a peste un sfert dintre victimele conflictelor se imbolnavisera deja din pricina problemelor de la serviciu;
a doua treimi au declarat ca au probleme psihosomatice;
a circa 5% s-au simtit hartuiti sexual la locul de munca.

Cand slujba incepe sa nu mai placa, demisionati!

Victima unui conflict nu poate face mare lucru. Se pare ca nu este de mare folos sa vorbesti cu colegii despre asta. Teama de concediere, de a nu fi transferat in alta parte, invidia, gelozia, multi factori pot contribui la dezvoltarea unui comportament conflictual. intr-un astfel de climat, este important sa incercati, pe cat posibil, sa mentineti capul limpede. Analizati singuri, luati in consideratie toti factorii, apoi decideti: sunt atacurile colegilor atat de grave incat sa provoace suferinte emotionale si/sau fizice serioase? Problemele de la serviciu interfereaza, in mod negativ, cu viata dumneavoastra personala? Si, la fel de important, credeti ca lucrurile merg spre rau, mai degraba, decat spre bine? Daca simtiti astfel, atunci sunteti, probabil, dator sa cautati alta slujba si sa pregatiti demisia.