a) Agentul etiologic. Este un parazit, Hymenolepis nana, cu corpul in forma de panglica, din clasa cesto-delor. Adultul masoara 24,50 cm in lungime si sub 1 mm in largime. Are corpul format din 200 segmente (proglote) (. 22).
b) Repartitie geografica
frecventa. Boala are o repartitie universala, intilnindu-se cu totul exceptional la adulti si mult mai frecvent la copii.
c) Sursa de infectie. Omul parazitat (bolnav sau purtator sanatos) care elimina prin dejectii ouale parazitului. Daca parazitul rozatoarelor Hym,enolepis fraterna ar fi identic cu parazitul omului Hymenolepis nana, atunci un rol asemanator de sursa de infectie ar putea sa revina soarecilor si sobolanilor.
d) Modul de transmitere. De cele mai multe ori transmiterea bolii se face fara o gazda intermediara, ouale parazitului fiind ingerate de catre om odata cu apa sau alimentele, pe care ele au ajuns pe diferite cai (miini nespalate, muste etc).
Infestarea omului se mai poate realiza si prin ingerarea accidentala, odata cu alimentele, a unor purici (Xenopsylla cheopis, Ceratophyllus fasciatus) in organismul carora parazitul evolueaza pina la stadiul de eisti-cercoizi. in aceasta parazitoza este posibila de asemenea autoinfestarea endogena si cea exogena (in special la copii).
e) Calea de patrundere. Localizarea in organism. Infestarea se face pe cale digesti prin ingerarea oualor parazitului sau a insectelor in care se gasesc cisticercoizu. Localizarea parazitului se face in intestinul subtire.
f) Durata perioadei de incubatie. Aproximativ 23 saptamini.
g) Simptomatologie. Cind numarul parazitilor fixati in
intestin este mai mic, boala poate trece neobserta. In infestarile cu un numar mai mare de paraziti se pot inregistra la copii dureri abdominale (localizate in dreapta sau in etajul inferior al abdomenului), greturi, rsaturi, inapetenta,
diaree si o stare de slabiciune generala. In cazuri mai rare s-au semnalat stari de nervozitate, astenii si chiar crize epileptiforme. La unii copii s-a constatat ca anumite
tulburari vizuale sau auditive au disparut dupa indepartarea totala sau macar partiala a parazitilor din organism. La adult, prezenta destul de rara a parazitului nu are o semnificatie patologica deosebita.
h) Durata perioadei de contagiozitate. Pe toata durata in care persoana este purtatoare a parazitilor adulti.I) Receptivitate
imunitate. Receptivitatea este generala si mai ales pentru copii. Imunitatea este neprecizata.
j) Produse patologice ce se recolteaza in vederea diagnosticului etiologic : materii fecale, in repetate rinduri.
k) Diagnosticul si examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Diagnosticul rezulta din semnele clinice si particularitatile epidemiologice ale bolii, iar diagnosticul etiologic din examenele parazitologice de materii fecale, in care pot fi identificate ouale sau parazitii adulti.
1) Tratamentul. Nu exista in aceasta parazitoza un preparat foarte eficace. Rezultate ce mai bune se obtin tot cu Niclosamid, dar care trebuie administrat timp indelungat.
m) Masuri de profilaxie si combatere. Depistarea si tratarea celor parazitati. Combaterea sistematica a rozatoarelor. Folosirea corecta a closetelor si combaterea mustelor si puricilor. Spalarea atenta a
fructelor si zarzaturilor, intretinerea igienica a miinilor.
