Stomatitele, procese inflamatorii ale mucoasei bucale, pot lua diferite aspecte si pot fi determinate de diferite cauze. Astfel, din punctul de vedere al aspectului sub care se manifesta, stomatita se poate prezenta sub o forma catarala sau eritematoasa, ulceroasa sau ulcero-membranoasa si mai rar sub forma gangrenoase (sau noma).
Stomatita catarala (eritematoasa) se traduce printr-o mucoasa rosie si tumefiata (umflata) si se manifesta cu o senzatie de uscaciune a gurii, usoara jena bucala, sali-vatie diminuata si uneori o respiratie urit mirositoare (fetida).
Stomatita ulceroasa sau ulcero-membranoasa se prezinta cu ulceratii ce pot aparea pe gingii sau pe intreaga mucoasa bucala. Ulceratiile au marginile neregulate, iar fundul acoperit de un depozit (exsudat) alburiu-cenusiu, gata de singerare. Aceasta stomatita se manifesta cu dureri in cursul masticatiei, hipersalivatie si un miros fetid al respiratiei.
Stomatita gangrenoasa sau noma, o forma mai grava, dar rara, incepe cu un infiltrat pe mucoasa bucala, care evolueaza destul de repede spre ulceratii mari si profunde ce pot cuprinde pina la urma si fata externa a fetei. Un asemenea proces gangrenos, prin eliminarea tesuturilor necrotice, poate determina o distructie mutilanta a fetei. Pe linga o masticatie dureroasa, bplnai prezinta un puternic miros fetid, hipersalivatie, o febra de regula ridicata si o stare generala proasta.
Stomatitele pot aparea ca boli independente (stomatite primitive) sau in cadrul unor alte boli cunoscute (stomatite secundare). In functie de cauzele care le provoaca, stomatitele primitive pot fi de origine infectioasa sau de origine toxica.
a) Stomatitele infectioase pot fi la rindul lor determinate de microbi (microbiene), rusuri (rotice), paraziti (parazitare) sau ciuperci (micotice). Stomatitele microbiene sint frecvent determinate de microbi banali ai catatii bucale, care sub influenta unor factori favori-zanti (nicotina, alcool, o dentitie neingrijita, unele substante iritante etc), pot genera un proces inflamator al mucoasei bucale. Tot in aceasta categorie ar putea intra stomatita tuberculoasa

astazi mai rara

si stomatita sifilitica ce poate imbraca diferite forme dupa perioada primara, secundara sau tertiara a bolii..Stomatitele rotice, determinate de rusuri, sint reprezentate de stomatita aftoasa si stomatita herpetica. Stomatita af-toasa se insoteste de ulceratii rotunde, ovalare, superficiale, cu fundul acoperit de o falsa membrana aderenta. In formele usoare se poate limita numai la catatea bucala, alteori insa poate capata un caracter general. Tot de origine rotica este stomatita herpetica, care se asociaza de regula herpesului buzelor si se insoteste de ce-falee, frisoane si uneori febra. Ca si herpesul, in general, dupa 56 zile evolueaza spre ndecare. Stomatitele parazitare sint stomatitele determinate de paraziti. Pe linga unele modificari ale mucoasei bucale, de obicei neinsemnatA, din unele parazitoze intestinale, s-a remarcat o inflamatie usoara sau chiar mai accentuata a mucoasei gingivale si bucale determinata de protozoarele bucale Entamoeba gingivalis si Trichomonas bucalii. Tratamentul de indepartare a acestor protozoare a fost urmat dupa observatiile noastre si de ndecarea gingitelor sau sto-matitelor ce le insoteau. Stomatitele micotice sint sto-matite produse de ciuperci (in special Candida).
b) Stomatitele toxice sint inflamatii ale mucoasei bucale, determinate de diferite substante toxice, care ajung in organism la cei care prin profesiunea lor lucreaza cu substante toxice, in cursul unor tratamente prelungite sau in urma ingerarii lor accidentale, sau in scop de sinacidere. Dintre cele mai cunoscute sint : stomatita mercuriala, stomatita saturnina si stomatita bismutica. Stomatita mercuriala se manifesta in formele usoare de cele mai multe ori ca o gingita. In formele mai grave, din contra, procesul inflamator poate cuprinde intreaga mucoasa bucala pe care apar ulceratii multiple, profunde. Aceasta stomatita se insoteste de un gust metalic in gura, masticatie dureroasa, hipersalivatie etc. Evolutia poate lua un caracter grav prin tulburarile generale, digestive, ca si prin hemoragii. Stomatita saturnina se intilneste la muncitorii care lucreaza cu plumb si se prezinta ca o gingita de aspectul unei dungi cenusii-albastre pe marginea gingiei. Evolueaza adeseori cu tulburari digestive, anemie si alte manifestari generale. Mai putin grava este stomatita bismutica, cauzata de sarurile de bismut, ce se elimina prin saliva. Apare in urma tratamentelor prelungite cu bismut, se prezinta de asemenea ca o gingita si are o evolutie favorabila. Alte stomatite toxice sint determinate de diferite substante chimice corozive, care pot cauza diferite leziuni (inflamatii, escare, ulceratii) in functie de natura substantei, concentratia si durata de actiune.
c) Stomatitele secundare sau de acompaniament. O grupa aparte o formeaza stomatitele secundare sau de acompaniament (determinate de toxice endogene), care apar ca afectiuni de insotire a unor boli ca : diabetul, scorbutul, insuficienta renala, pelagra etc.
Astfel, in diabet, pe linga o stomatita catarala comuna, se poate intilni o gingita hipertrofica, iar la bolnai vechi caderea dintilor surne destul de des. In starile de uremie se intilneste o stomatita, care se manifesta prin leziuni ulceroase si hemoragice insotite de uscaciunea gurii si un miros amoniacal in gura. Stomatita scorbutica, destul de rara, se insoteste de o gingita, uneori chiar de ulceratii hemoragice si se manifesta cu dureri la masticatie, respiratie fetida, caderea dintilor etc. Stomatita leucemica o intilnim mai ales in leu-cemia acuta si se prezinta cel mai frecvent ca un proces inflamator cu tendinte hemoragice. in cazuri mai rare, leziunile buco-faringiene din leucemie au caracterul unor zone necrozate, acompaniate si de o adenopatie (tume-fiere ganglionara) dureroasa. Stomatita hcpatitica o intilnim in hepatita cronica si in ciroza si se insoteste de asemenea de un proces inflamator general al mucoasei bucale, o gingita destul de des singerinda si o limba saburala, prajita, asa cum se intilneste si in alte boli.
Tratamentul si profilaxia stomatitelor. Recunoasterea stomatitelor pe care le-am amintit, din cauza aspectelor adeseori caracteristice, este in general destul de usoara. Oricum, pe linga asemenea date pe care le obtinem prin-tr-o explorare directa, efectuarea unui diagnostic exact obliga pe medic si la o serie de investigatii de laborator (examinare la microscop, insamintari pe medii de cultura etc). O data recunoscute, stomatitele necesita un tratament indidualizat. In stomatitele catarale usoare ingrijirea regulata a dintilor, clatirea cit mai frecventa a gurii cu ceai de musetel sau badijonarile cu diferite substante antiseptice (glicerina boraxata 1%) sint de cele mai multe ori suficiente. in stomatitele mai grave, ulceroase sau gangrenoase, se vor face pe linga un tratament local si un tratament general cu antibiotice sau alte preparate indicate de medic. in stomatitele infectioase (de origine microbiana, rotica, parazitara sau micotica) tratamentul va fi in functie de agentul etiologic (cauzal), in stomatitele toxice sau medicamentoase se va incepe cu indepartarea toxicului sau medicamentului ce le-a determinat, in sfirsit, in stomatitele de acompaniament sau din diferite stari carentiale, tratamentul va trebui sa aiba in vedere bolile generale respective (diabetul, pelagra, hepatita cronica etc). Pe linga un tratament medicamentos este intotdeauna necesar si un regim alimentar corespunzator. in orice caz, in toate aceste sto-matite trebuie etate alcoolul, tutunul, condimentele etc. Mai importanta decit tratamentul este prevenirea acestor afectiuni. Un loc de seama in rindul acestor masuri il detin ingrijirea igienica a gurii, intretinerea corecta a danturii, combaterea abuzurilor de medicamente si folosirea mijloacelor de protectie in stomatitele din unele boli profesionale. De asemenea este necesara o alimentatie care tinde la etarea condimentelor, a abuzului de alcool, tutun etc. in sfirsit, regimurile alimentare echilibrate ne pot pune la adapost si impotriva unor boli ce se insotesc de ataminoza (cum ar fi scorbutul) sau a unor stari carentiale, care pot genera asemenea stomatite.