Bolile infectioase se datoreaza agresiunii asupra organismului uman a microbilor sau a parazitilor capabili sa genereze o boala.
Aceste boli pot fi determinate de bacterii, virusuri, ciuperci de dimensiuni microscopice (fungi), cat si de paraziti de dimensiuni microscopice sau nu.

CAUZELE SI MODUL DE MANIFESTARE
Unul dintre acesti agenti patogeni poate patrunde in organismul nostru, unde se dezvolta. Daca mijloacele de aparare naturale ale organismului nu sunt capabile sa lupte impotri acestei agresiuni, survine o boala infectioasa.Actiunea cea mai importanta a microbilor si a parazitilor e aceea de a se multiplica; capacitatea de a se multiplica se numeste 'virulenta\". Ei pot, de asemenea, sa secrete substante daunatoare, denumite toxine, care distrug celulele si tesuturile. Din momentul in care un germene indeaza organismul, acesta il percepe ca pe un corp strain.

Imediat se declanseaza apararea impotri infectiei prin intermediul globulelor albe (leucocitele) ce apartin sistemului imunitar, care ataca microbii si incep sa produca substante neutralizante (anticorpii). in situatia in care mijloacele de aparare ale organismului se dovedesc a fi depasite de agresivitatea germenului, boala infectioasa se declanseaza. Nu suntem cu totii egali in fata unei boli infectioase. Se intampla ca infectia sa fie foarte gra la unele persoane, de exemplu la cei cu sistemul imunitar deprimat, la rstnici sau la sugari; dimpotri, ea poate ti inofensi la persoanele imunizate natural sau in urma unei ccinari.
In plus, o infectie poate sa treaca neobserta sau sa fie inaparenta intr-un anume moment al evolutiei ei, inainte sa se manifeste (faza de incubatie), in acest ultim caz, persoanele afectate contamineaza cateodata persoanele din anturajul lor fara sa o stie. in unele cazuri infectia se poate limita la poarta de intrare:

PATOLOGIA INFECTIOASA
Patologia infectioasa cuprinde ansamblul disciplinelor stiintifice care se ocupa cu studiul bolilor infectioase. Pentru a studia germenii responsabili ai acestor boli si pentru a-i identifica s-a creat in laborator un mediu favorabil dezvoltarii lor, in vederea multiplicarii acestora. Aceasta tehnica de laborator poarta numele de 'efectuarea de culturi\".
Infectie locala exprimata prin durere, roseata, umflatura si cresterea temperaturii locale, fenomene ce reprezinta reactiile de aparare locale; este cazul panaritiului de la nivelul degetului mare de la mana, produs in urma patrunderii unei aschii. Panaritiul initial se poate proa insa, la mana, apoi la brat cu prinderea ganglionilor axi-lari de aceeasi parte. in acest caz infectia s-a complicat cu extinderea ei la tesuturile vecine. Din pacate ea se poate generaliza in intreg organismul prin trecerea in sange, care o disemineaza, in acest caz vorbim de septicemie.

RASPANDIREA Bolile infectioase se pot clasifica in functie de modalitatea lor de proare: - Infectiile cu caracter episodic, manifestate prin cazuri izolate, sunt denumite 'sporadice\": septicemia, endocardita, meningita cu pneumococ.
- Infectiile care afecteaza un numar mare de persoane din aceeasi regiune si intr-un interl de timp relativ scurt constituie epidemiile: gripa, meningita cu meningococ.
- Infectiile prezente constant intr-o anumita regiune sunt considerate 'endemice\": malaria, febra galbena.
- Ele pot da nastere unor cazuri sporadice sau unor mici epidemii.
- O epidemie care se extinde din aproape in aproape la nivelul unei tari, al unui continent sau al lumii intregi se numeste 'pandemie\".

TRANSMITEREA
foaie bolile infectioase suni transmisibile. Unele se transmit la om prin intermediul unui animal (de exemplu, tantarul pentru malarie), altele se transmit direct de la o persoana la alta (de exemplu, gripa); se spune in acest caz ca sunt contagioase.
Modalitatea de transmitere poate fi directa:
- pe calea aerului (picaturi de secretii nazofaringiene eliminate in timpul vorbitului, tusi-tului sau al stranutului, ca in rujeola sau gripa)
- prin sali (mononucleoza infectioasa) si prin sputa (tuberculoza)
- prin contact cu pielea si mucoasele (herpes, raie)
- prin sange, sperma sau secretii ginale (hepatitele virale B si C, SIDA)

in timpul sarcinii, de la mama la fat prin intermediul placentei (toxoplasmoza, rubeola). Transmiterea se poate face si indirect prin intermediul apei de baut sau al alimentelor care au intrat in contact cu materii fecale, urina sau sange (holera, toxiinfectiile alimentare, hepatita A).
Bolile necontagioase se transmit de la locul unde se dezvolta microbii si parazitii. Acest loc poate fi solul (te-tanos); un animal fara semne de boala numit 'rezervor de virus\" (pasari, rozatoare, maimute) sau un animal bolnav (rabia, bruceloza). Unele infectii au nevoie de un animal infectat cu rol de vector care transmite boala prin intepatura (tantarul: malaria, febra galbena, febra denga; musca: boala somnului) sau prin muscatura (capusa: boala Lyme).

INFECTIA CU GERMENI OPORTUNISTI
O infectie cauzata de germenii prezenti in mod normal in organism si care au fost inofensivi pana in acel moment, poarta numele de 'infectie cu oportunisti\". Acesti germeni formeaza flora micro-biana de la suprafata pielii, de la nivelul tubului digestiv (gura, intestin) si de la nivelul ginului. Cand mijloacele naturale de aparare ale organismului sunt slabite (din cauza unui cancer sau SIDA de exemplu) acesti germeni devin virulenti si determina boala.

INFECTIA NOZOCOMIALA
O infectie contractata in spital de catre un pacient internat pentru o alta afectiune se numeste 'infectie nozocomiala\". Ea se datoreaza in primul rand existentei in mediul spitalicesc a unui numar mare de germeni foarte virulenti in raport cu fragilitatea si vulnerabilitatea crescute ale bolnavilor spitalizati. Acest tip de infectie se intalneste in toate sectiile spitalelor. Totusi e mai des intalnita in sectiile de chirurgie, de arsi, de oncologie, de hematologie, de terapie intensi si in cresele din cadrul spitalelor.