Pentru a trata diversele boli infectioase medicul dispune in prezent de 4 clase de medicamente: antibioticele, antiviralele, fungicidele si antipa-razitarele.
Tratamentul bolilor infectioase trebuie instituit cat mai devreme posibil. intr-adevar, chiar daca par inofensive (an-gina sau gripa, de exemplu), ele se pot transmite la alte persoane in cazul in care sunt
contagioase.
In plus, in absenta tratamentului eficace, uneori unele infectii se agraveaza si se pot extinde in intreg organismul.
Tratamentul unei boli infectioase trebuie ales cu grija.
deoarece fiecare tip de microb raspunde la un anumit medicament. De exemplu, antibioticele n-au nici un efect asupra virusurilor.
Medicul este singurul care, dupa ce a silit un diagnostic, poate sti exact ce clasa de medicamente trebuie prescrisa. Deci, nu trebuie sa practicam automedicatia.

ANTIBIOTICELE Antibioticele sunt substante naturale sau de sinteza, folosite pentru tratarea infectiilor produse de bacterii. Exista mai multe zeci, dintre care prin cipalele sunt betalactaminele, cel mai frecvent prescrise (penicilinele si cefalospori-nele), macrolidele, aminoglico-zidele, chinolonele, tetracicli-nele, nitroimidazolii si sulfa-midele.
Nu toate antibioticele sunt la fel de eficace. Tinta lor bacteri-ana (spectrul de activitate) poate fi diversa (spectru larg) sau din contra limitat (spectru ingust).

Cateodata se intampla ca o bacterie sa nu fie distrusa in totalitate de antibiotice eficiente in mod normal: in acest caz spunem ca a devenit 'rezistenta\".
Acest fenomen de rezistenta e favorizat de folosirea abuziva si inadecvata a antibioticelor in special in situatia practicarii automedicatiei.
Deci este foarte important sa respectati tratamentul indicat de medicul dumneavoastra. Cu ajutorul examenului bacteriologic al unui produs biologic prelevat (puroi, urina etc), din care se efectueaza in laborator culturi, este posibil sa apreciem sensibilitatea sau rezistenta unei bacterii la mai multe antibiotice.

Acest examen numit 'antibiograma\" permite medicului sa aleaga antibioticul cel mai potrivit fiecarei boli infectioase. Cu toate acestea, metoda nu se foloseste sistematic. Cateodata se asociaza mai multe antibiotice pentru a creste eficienta tratamentului si a diminua riscurile de instalare a rezistentei pentru fiecare dintre ele. Durata tratamentului antibiotic nu trebuie sa fie niciodata mai mica de 5 zile.

ANTIVIRALELE Antiviralele se folosesc in tratarea bolilor cauzate de virusuri. Ele reduc gravitatea bolilor virale, dar nu sunt capabile sa le juguleze complet, intr-adevar, in prezent nu exista nici un medicament capabil sa distruga in totalitate virusurile si deci sa vindece bolile pe care acestea le provoaca. Principalele antivirale sunt aci-clovirul, amantadina, riman-tadina, vidarabina, zidovudina (AZT), didanozina, foscamet, ganciclovirul, ribavirina si interferonul.

Antiviralele sunt dificil de folosit deoarece pot afecta celulele invadate de virusuri. Astfel, in afara aciclovirului rezervat tratamentului herpesului si zonei zoster, acest tip de medicamente nu este prescris decat pentru boli infectioase virale grave (SIDA, infectii cu germeni oportunisti la persoane la care mijloacele naturale de aparare sunt deprimate), in schimb, antiviralele n-au nici un efect asupra infectiilor virale curente cum sunt racelile.

ANTIFUNGICELE Antifungicele sunt folosite local in tratamentul bolilor cauzate de ciuperci, cum sunt micozele pielii si ale mucoaselor.
Principalele antifungice sunt amfotericina B, derivatii de imidazol si nistatina care pot fi administrate si pe cale generala in micozele generalizate. De regula, durata tratamentului e lunga (in jur de 3 saptamani), cu exceptia micozelor vaginale pentru care exista tratamente in priza unica.

ANTIPARAZITARELE Antiparazitarele se folosesc pentru tratarea bolilor parazitare, in functie de tipul de parazit ce trebuie distrus ele sunt de doua feluri. Medicamentele antihelmintice, numite in mod curent 'vermi-cide\" (vermifuge), actioneaza impotriva viermilor, de exemplu tenii, oxiuri, ascarizi. Antiprotozoarele sunt folosite in tratamentul amibiazei, al malariei .si al altor boli parazitare datorate protozoarelor.

EFECTELE NEDORITE ALE ANTIBIOTICELOR
Antibioticele actioneaza asupra bacteriilor prezente in organism. Ele ataca bacteriile susceptibile sa provoace boli, dar si pe cele care formeaza flora bacteriana obisnuita a organismului. Atunci cand ele distrug o parte a florei tubului digesti pot genera tulburari digestive, in special diaree.
Distrugand bacteriile prezente la nivelul mucoaselor, antibioticele favorizeaza de asemenea proliferarea ciupercilor, ceea ce poate produce micoze. Oboseala pe care o resimtim cateodata nu se datoreaza tratamentului, ci febrei si infectiei in sine.

ALERGIA LA UN ANTIBIOTIC
Alergia la un antibiotic poate Fi grava. Ea survine mai ales dupa administrarea betalactaminelor sau a sulfamidelor. Semnalele de alarma sunt reprezentate de aparitia unei eruptii sub forma de placarde rosii si a unei mancarimi pe intreg corpul. In cazuri severe pot aparea edemul fetei si al faringelui Jedem Quincke) cu riscul asfixiei. In acest caz trebuie oprita administrarea antibioticului si trebuie chemat imediat un medic sau salvarea, in cazul asfixiei. Ulterior nu trebuie in nici un caz sa mai luam antibioticul respecti deoarece acest accident se poate repeta. Deci orice alergie la un antibiotic trebuie semnalata medicului.