ETIOLOGIE/PATOGENIE Colonizarea cavitatii bucale, a scaunului si a vaginului sint frecvente factori locali sau de gazda pot duce la invadarea tesuturilor prin solutii de continuitate ale pielii sau mucoaselor, perforatii Gl post-traumatice sau chirurgicale, catetere interne. in special cele pentru hiper-alimentare sau arsuri. Gazdele potentiale sint femeile graide. pacientii cu diabet, SIDA, procese maligne hematologice sau cu tratament sisteniic cu antibiotice sau glucocortieoizi. Candidoza este o complicatie frecventa a neutropeniei, sugerind astfel un rol important al neutrolilclor in apararea gazdei.
MANIFESTARI CLINICE Candidoza orala are aspectul unor placarde discrete, albe, aderente, in cavitatea bucala si pe limba. Candidoza cutanata se prezinta sub forma unor regiuni rosii, macerate, intertriginoase. Candidoza cutaneomucoasa cronica are aspectul unor zone inteririginoase cu aspect de maceratii tusii. Colonii bucale sau vaginalc. leziuni cutanate circumscrise hiperkeratozice. unghii distrofice si alopecie partiala sini caracteristice pentru candidoza cutaneomucoasa cronica. Acesti pacienti pot avea si brpofunctie paraliroidiana. suprarenala sau tiroidiana, si diverse defecte functionale ale celulelor T. Disfagia sau durerea toracica retrostemala apar in candidoza esofagiana. care este lipul cel mai frecvent de candidozagastmbitestinala Modificarile constau in una sau mai multe ulceratii superficiale. Diseminarea hematogenase face cu febra. Alte modificari pot fi abcese retiniene, infiltrate pulmonare nodulare. endocardita, meningita cronica sau artrita si, rareori, manifestari de focar cum sini osleotniclita. leziuni cutanate pustuloase. mio/ila sau abcese cerebrale.

DIAGNOSTIC Pentru candidoza superficiala, diagnosticul poate fi silit pe preparate umede care evidentiaza pseudomicclii. Culturile din materiale superficiale pot confirma, dar nu pot sili, diagnosticul de boala invaziva.

Pentru silirea diagnosticului de boala invaziva sint necesare examene histologice ale materialelor bioptice sau culturi din singe, LCR. lichid articular sau probe recoltate cirurgical. Testele serologice pentru anticorpi sau antigene sint inutile.

TRATAMENT Pentru candidoza cutanata, tratament topic bid cu nystatin pulbere sau cu o crema care contine ciclopirox sau un azolc. Candidoza orala raspunde mai bine la comprimate cu clotrima/ol, de cinci ori pe zi. decit la suspensie de nystatin cu care se clateste gura. apoi se inghite. In candidoza esofagiana, este eficace ketoconazol 200 400 mg qd sau lluconazol 100 200 mg qd. in cazurile severe, se poate folosi amphotcricina I? 0.3 mg/kg i.v. qd. timp de 5 10 zile. in SI DA, lluconazol pare mai eficient pentru tratamentul candidozclororale si esolagicne. Spalaturi cu amphotericin B, 50 mg la I litru apa timp de 5 zile. este tratamenul candidozclor ezicalc, atunci eind cateterul este lasat pe loc; la pacientii cu candidurie si Iara cateler, se poate administra lluconazol p.o. Pentru boala diseminata, tratamentul de electie este amphotericina B 0.4 0,5 mg/kg qd sau doza dubla. qd. timp de mai multe saptamini. La pacientii care nu au contraindicatii, se poate adauga flucytozin 100 150 mg/kg qd, cu reducerea amphoterieinei B la 0,3 mg/kg qd. La unii pacienti cu imunodepresie, se foloseste profilactic fluconazol 400 mg zilnic. Acesta poate fi folosit si pentru completarea tratamentului candido/ei hepatice, la pacientii care nu mai au neutropenie. Candida husei pare a fi rezistenta la fluconazol.