Sunt meningite deosebit de severe ale adultului, dar posibile la orice varsta, chiar si la nou-nascuti sau la varstnici.
Etiologie
Stafilococii sunt coci Gram poziti aerobi (dar si facultativ anaerobi sau microacrofili), imobili, nesporulati. ce se dispun caracteristic in grupari neregulate (gramezi, ciorchini), atat in produsele patologice cat si in culturile pe medii solide, datorita unor separari incomplete a celulelor fiice in ul diziunii celulare.
Genul staphylococcus este impartit in:
- Staphylococcus aureus:
- Staphylococcus epiderrnidis:
- Staphylococcus saprophylicus.
Din punct de vedere clinic, nu numai al specialistului infectionist. este mult mai importanta clasificarea patogena, care creaza doua mari categorii:
- Stafilococii secretori de coagulaza (ca si de hemolizine si alte toxine-enzime cu rol important in asigurarea infectiei in uivo - prezentate in elul nr. 42), dovediti foarte patogeni (cea mai marc parte a tulpinilor de S. aureus):
- Stafilococii coagulazo-negatiui. mult mai putin patogeni (S. epiderrnidis si - uneori - chiar S. aureus) sau chiar deloc patogeni (S. saprofiticus).
Epidemiologie
Habitatul primar natural al stafilococilor aurii coagulazo-poziti este vestibulul nazal, fiind deseori gasiti si in alte regiuni ale organismului (gura-faringe. mucoasa conjunctivala, tract intestinal etc). intre 10 si 50% dintre adulti si majoritatea copiilor (pana la 80%) suni purtatori sanatosi de stafilococi patogeni.
Stafilococii coagulazo-negati colonizeaza pielea in jurul folicu-lului pilos si al porilor glandelor sebacee (penetrand canalul acestora), constituind parte din flora naturala saprofita a pielii cu rol in apararea acesteia (alaturi de difteroizi si micrococi).
Transmiterea se face aerogen, digestiv sau cutaneo-mucos. prin contact direct sau indirect, germenii avand o mare rezistenta in mediu.
Meningitele sunt cel mai frecvent urmarea diseminarii hematogene de la un focar la distanta, fie in cursul unor septicemii clinic manifeste, fie a unor bacteriemii infraclinice pornite de la diverse focare, chiar minore (uneori ignorate). Destul de frecvent aceste focare sunt localizate in regiunea fetei. intre buza superioara si jumatatea anterioara a scalpului, teritoriu venos drenat - prin venele supra si suborbitare - in sinusul cavernos (cunoscute sub numele de "stafilococie maligna a fetei"), iar
meningita apare ca o complicatie a trombozei septice a sinusului cavernos. Mai rar, se pot produce prin proarea locala de la un focar osteitic invecinat (spondilitc. otomastoidite) sau chiar prin insa-mantare directa din exterior (traumatic sau - mai frecvent - iatrogen in urma unor rahicenteze septice).
O situatie particulara prezinta grefa septica a unei valve ven-triculo-cardiace sau a oricarei forme prostetice de drenaj al LCR in cazurile de hidrocefalie interna, cand poate fi incriminat orice tip de stafilococ. patogen sau nu. chiar de tip saprofiticus.
Tabloul clinic
Meningita se inscrie printre formele cele mai severe, asemanatoare prin evolutie si prognostic, meningitelor pneumococice. Predomina sindromul inflamator si enccfalitic, cu aparitia frecventa a manifestarilor neurologice (convulsii, pareze) si letalitate mare. Uneori preteaza la confuzii cu meningitele meningococice insotite de meningococemie. datorita asocierii precoce a unui sindrom de coagulare diseminata intravasculara si chiar a fenomenelor de soc infectios.
Diagnosticul pozitiv poate fi sugerat de recunoasterea la examenul clinic a unui lou de septicemie stafilococica ( modulul "Septicemii") sau prin identificarea unei porti de intrare sugestive. Cel mai usor diagnostic se sustine in fata unei stafilococii maligne a fetei cu lou de
tromboza de sinus cavernos (cand ura bolnavului este marcata de protruzia globilor oculari, edem palpebral imens si secretii purulente conjunclivale).
Confirmarea este data de laboratorul bacteriologic, prin zualizarea stafilococilor in LCR (cu identificare facila prin aspectul morfologic de coci Gram poziti in gramezi neregulate) si, mai ales, prin cultivarea din LCR si uneori si din sange sau alte focare me tasta tice.
De foarte mare importanta este verificarea in tro a sensibilitatii la antibiotice, stiind ca cele mai uzuale preparate antistafilococice nu au o penetratie satisfacatoare in LCR (Oxacilina, Gentamicina, macrolide, cefalosporine de generatia I sau II, lincosamide etc). in aceasta situatie se va recurge la asocieri de Rifampicina cu Oxacilina sau Nafcilina (solutie terapeutica recomandata de autorii americani), cu o cefaiosporina de generatia III sau cu Ciprofloxacina sau cu Cotrimoxazol, iar in perspectiva nenorocita a unui germen de spital (plurirezistent) se va recurge la antibiotice de rezerva (Vancomicina si Tienam sau Meropenem).
Durata tramamentului este de cel putin 14 zile, frecvent pana la 21 de zile, in functie de evolutia clinica si biologica.
Cazurile secundare trombozei de sinus cavernos necesita un tratament si mai lung, la care se asociaza o terapie anticoagulanta sau antiagreganta de lunga durata, involutia clinica fiind foarte lenta (peste 1-2 luni).In cazurile de grefa bacteriana pe material prostetic se impune inlocuirea chirurgicala a valvei, sterilizarea acesteia pe loc fiind imposibila.
Tratamentul patogenic antiinflamator steroidic trebuie asociat cat mai precoce, pentru a mari sansele de supraetuire sau de ndecare, in cazurile de CID se recomanda heparinizare precoce.
Profilaxia
Se impun masuri elementare de
igiena personala, de ingrijire corecta a oricarei leziuni stafilococice, cat de mici si putin amenintatoare ar parea la inceput, pentru a eta diseminarea hematogena a germenilor. Atentie speciala trebuie acordata leziunilor specifice la fata, care intra in categoria de risc de "stafilococie maligna a fetei".