in vara si toamna anului 1996 (mai precis intre lunile iulie-octombrie). in regiunea de sud a tarii a evoluat o epidemie de meningoencefalita virala ce a inregistrat un numar de peste 400 de cazuri clinice (dintre care au fost confirmate scrologic ulterior doar injur de 270). Epidemia a cuprins un teritoriu destul de larg. in 12 judete, cu un maxim de morbiditate in municipiul Bucuresti si cinatatile sale.

Aceasta epidemie s-a impus atentiei printr-o scrie de particularitati.

Etiologie
A fost demonstrat fara dubiu (prin izolarea virusului si identificarea lui ulterioara, ca si prin dinamica anticorpilor specifici la bolnavi) ca aceasta epidemie a fost determinata de un Jlavivirus transmis prin intepatura de tantar- si anume virusul West-Nae. Nu s-a putut preciza implicarea specifica a vreunuia dintre cele peste 6 specii de tantari existenti in aceasta zona.
Virusul nu este nou pe teritoriul tarii noastre, unele sondaje sero-logice facute anterior evidentiind anticorpi specifici la circa 16% din populatia adulta.
Particular a fost insa neurotropismul virusului demonstrat cu aceasta ocazie {semnalat in literatura dar considerat ca exceptie).
O epidemie asemanatoare mai fusese semnalata cu circa 15 ani in urma pe continentul american, dar fara a se fi putut face insti gatii mai ample. Din cate se cunoaste despre acest virus, foarte raspandit de altfel, in loul clinic "normal" al acestei infectii pe primul se semnaleaza bolile febrile discrete sau usoare si. uneori, hepatite usoare. Astfel de cazuri au lipsit in actuala epidemie de la noi.
Din punct de dere epidemiologie, s-a remarcat in mod particular:
1. aparitia in sezonul cald - ceea ce a orientat primele cercetari aproape exclusiv in directia unui enterovirus (eforturile conjugate ale clinicienilor si virusologilor derulandu-se in aceasta directie timp de aproape 2 luni). Nu se incadra in acest concept etiologic:
- absenta cazurilor la copii (in mod obisnuit acestia fiind primii afectati in epidemiile cu enterovirusuri). in explicarea acestei anomalii s-a emis insa ipoteza unei posibile protectii incrucisate a copiilor prin vaccinarea antipoliomielitica;
- delimitarea zonala in teritoriul de sud al Campiei Romane (caracter epidemiologie propriu imbolnavirilor prin ctori):
2. fara o explicatie satisfacatoare nici pana astazi, boala a afectat aproape exclusiv populatia adulta si varstnica (cazurile la tineri sau copii fiind extrem de rare):
3. majoritatea bolnavilor apartineau unei categorii socio-economice mai putin favorizate, traind in conditii materiale precare - locuinta fara conditii sanitare civilizate ("la curte" cu WC improvizat tip latrina, alimentatie cu apa de put etc);
4. studiile serologice ulterioare au demonstrat existenta infectiei si in afara simptomatologiei meningoencefalitice, de laforme de injectie inaparenta laforme de bolifebrile nediferentiate. Conform unui model matematic de apreciere statistica, aceasta a permis aprecierea ca infectia a cuprins in total un numar de peste 98.000 de persoane, cu o medie de 330 de cazuri inaparente la 1 caz clinic confirmat:
5. dinamica anticorpilor protectori la fostii bolnavi a aratat o tendinta regresiva rapida, fapt ce a condus la aprecierea ca protectia imuna a populatiei dupa infectia naturala este de scurta durata, cu risc de reaprindere a epidemiei in anii urmatori.
6. rezervorul natural sunt pasarile (migratoare peridomestice -nu s-a putut preciza), dar virusul pare a fi transmisibil trans-placentar la larle de tantar, gata sa readuca infectia in actualitate in sezonul cald din anul urmator.

Particularitatile clinico-evoluti:

1. in primul rand a fost semnalata seritatea evolutiei unora dintre aceste cazuri, cu componenta encefalinca importanta- rapid comatoase (aproape sugesti pentru etiologii bacteriene) si cu evo-lutie letala in peste 18% dintre cazurile confirmate (pe intregul lot raportat injur de doar 10%). Cazurile letale nu au putut fi influentate de terapia patogenica forte, chiar intensiva si de la primele ore de spi-talizare.
2. La necropsia cazurilor decedate frapeaza saracia elementelor inflamatorii macroscopice in substanta cerebrala (poate ca efect al terapiei anuinflamatorii sustinute), leziunile fiind aproape exclusiv vasculare si edematoase, aproape toate cazurile decedand prin angajarea hipocampica si a amigdalelor cerebeloase datorita edemului marcat. Leziunile au fost maxime in segmentele trunchiului cerebral.
Examinarea microscopica a atras atentia asupra infiltratelor mo-nocitare ca adevarate mansoane perivasculare in leptomeninge, in septurile piale, in substanta cenusie periferica, in substanta alba, nucleii bulbopontini si cortexul cerebelos, cu un maxim lezional in seul ntricolului IV.
3. La un numar mare de bolnavi au existat elemente clinice de afectare si a altor organe sau parenchime:
- in aproape 20% dintre cazuri s-a inregistrat un lou clinic si radiologie de bronhopneumonie, obligand si la un tratament antibiotic concomitent;
-la un numar de cazuri (apreciat intre 5 si 10%) s-a remarcat radiologie largirea neobisnuita a mediastinului superior, sugerand o hipertrofie timica;
- afectarea cardiovasculara a fost inregistrata la peste 40% dintre cazuri, dar fara a putea fi corelata cu infectia, fiind mai degraba un stigmat al varstei bolnavilor.
4. Cazurile care au evoluat catre remisiune si vindecare nu au in-registrat complicatii sau sechele, vindecarea fiind totala.

Tratamentul

Nu se poate spune ca aceste cazuri au beneficiat, mai mult decat in alte situatii similare, de un tratament particular de intens, desi au fost folosite uneori doze mari sau foarte mari de corticosteroizi cu foarte buna penetratie hematoencefalica (dexamethazona mai ales). La. fel, antibioticele nu par sa fi ameliorat rata de supravietuire in cazurile sere, desi motivatia acestei terapii se sprijinea pe loul amintit de bronhopneumonie.
Profilaxia recomandata pentru sezonul cald al anului urmator a constat in dezinsectizarea energica a localitatilor expuse acestui risc. Desi masurile luate au fost episodice sau restranse in arii izolate, in anul urmator (1997) nu au fost confirmate in municipiul Bucuresti decat 2 cazuri de infectie recenta cu virusul West-Nile. dar nici un caz de meningoencefalita sera, prin care se impusese de la incepui atentiei in anul precedent.