DEFINITIE Sl PATOGENIE Boala depozitelor de pirofosfat de calciu (DPPC), caracterizata prin inflamarea acuta sau cronica a articulatiilor, de obicei la indivizi virstnici. Sinl afectate de obicei genunchiul sau alte articulatii mari. Depozitele de calciu in cartilajele articulare (condrocaleinoza) pot fi obserte radiologie.
Boala DPPC se poate clasifica in trei categorii: (1) un lip ereditar; (2) o forma asociata cu perturbari meolice, incluzind hiperparatiroidismul. hc-mocromatoza. hipofosfatemia, hipomagneziemia, hipotiroidismul, guta. ocro-noza si boala Wilson; si (3) o forma idiopatica asociata in principal cu virsta inaintata.
Se presupune ca formarea cristalelor nu are loc in lichidul sinovial, ci se desprind din cartilajul articular si cad in articulatie unde, ca si in cazul gutei, sint fagocitate de neutrali le si declanseaza un raspuns inflamator caracteristic.
MANIFESTARI CLINICE Pseudogufa acuta apare la aproximativ 25% din bolnavii cu boala DPPC; cel mai frecvent afectat este genunchiul, dar exista si alte articulatii susceptibile; articulatia interesata este tumefiata, erite-matoasa. calda si dureroasa; majoritatea pacientilor prezinta condrocaleinoza.
Un numar mic de cazuri se manifesta prin prinderea mai multor articulatii simultan (boalapseudoreumaloida). Cam jumatate din bolnavii cu boala DPPC vor dezvolta o afectiune cronica cu modificari degenerative progresive in multiple articulatii. Aceasta categoric de cazuri pot prezenta atacuri intermitente acute.
DIAGNOSTIC Se face prin evidentierea cristalelor de pirofosfat calcic dihi-drat (cu aspect de bastonase rotunjite, romboid sau cuboid. cu slaba birefrin-genta) in lichidul sinovial, ca si prin evidentierea radiologica a condrocalcinozei la nivelul articulatiilor.
TRATAMENT Indometacin sau un alt AINS ( mai sus); infiltratii intra-articualre cu glucocorticoizi; colchicina are eficacitate riabila.