Anatomopatologic, leziunile de baza in reumatism reprezinta o sistematica, continua si progresi dezorganizare a tesutului conjunctiv. Leziunile constatate sint atit degenerative cit si inflamatorii. Tesutul conjunctiv este de origine mezenchimatoasa, fiind format din celule, fibrile si substanta fundamentala. Celulele sint reprezentate de fibroblasti, histiocite si mastocite. Fibri-lele reprezinta o trama densa si pot fi: elastice, reticulare, cola-gene si precolagene. Substanta fundamentala este reprezentata de masa care contine celulele si care este formata din: glicoproteine polimerizate in gel si mucopolizaharide, ca acidul hialuronic, con-droitinsulfuric, mucoitinsulfuric, acizi care au o greutate moleculara de 250.000.
Tesutul conjunctiv este in continua remaniere si transformare, prin meolismul sau innoindu-si mereu componentele. Reglarea continuei transformari si remanieri a tesutului conjunctiv se face de catre o sumedenie de factori putin cunoscuti; conditionarea actiunii lor facindu-se prin produsele unor elemente proprii, fie hormoni, enzime, saruri sau alte elemente umorale, care provin de la diferite tesuturi si organe.In boala reumatismala, acest procest esle profund tulburat, fapt care duce la modificarile fiziologice ale tesutului, si la modificari anatomice, in ultima instanta. Din punctul de vedere al caracterelor sale, in boala reumatismala leziunile sint de doua feluri: specifice si nespecifice. Leziunile specifice sint reprezentate de granu-lomul lui Aschoff-Talalaev, care se intilneste mai cu seama in miocard, ca si de nodulii reumatismali aponevrotici; cele nespecifice sint leziunile de natura distrofica, rezultate prin necroza fibrinoida si degenerescenta mucoida, ori cele de natura inflamatorie, reprezentate prin reactii exudative si de infiltratie celulara.
Din punctul de vedere al evolutiei in timp, leziunile prezinta trei faze, foarte importante pentru caracterizarea procesului din evolutia clinica si prognostic.

Faza exudati\-degenerati care, ca in toate granulomatozele, este caracterizata prin infiltratul reversibil in timp. Prima parte a acesteia, faza mucoida, se caracterizeaza prinlr-o diiuzibilitate si permeabilitate crescuta.fapt care duce la turgescenta si marirea continutului in apa a tesutului si la aparitia unor celule rotunde si ole. A doua parte, faza fibrinoida, este caracterizata prin distrugerea tesutului conjunctiv, fapt care duce ia pierderea soliditatii si elasticitatii tisulare. Aceasta este faza de "coagulare" sau de "necroza fibrinoida", centrala sau limitata. Spre deosebire de prima parte, aceasta este ireversibila.
Faza granulomatoasa este reprezentata de formarea noduliior lui Aschoff-Talalaev, cu elemente tipic reumatismale.
Faza de scleroza reprezinta procesul de vindecare a leziunii. Este ireversibila. De remarcat este faptul ca aceasta se poate instala chiar dupa prima faza, nerespectind ordinea mentionata.
Mai trebuie precizat ca acest proces, in trei faze, nu esle un proces omogen, monomorf, in toate organele, nici macar pe o portiune de tesut, ci polimorf, deoarece alaturi de leziunile caracteristice fazei I se gasesc altele, din faza a treia sau a doua, procesul fiind intr-o continua evolutie, cu leziuni in diferite faze.
Sa incepem prin a descrie leziunile pe organul vital, aparatul cardioscular, care sint cele mai frecvente si mai pronuntate.
a Leziunile cardiace sint riate pentru ca riate sint si tesuturile care compun organul, tesutul conjunctiv fiind prezent, in diferite proportii, in fiecare. Leziunile intereseaza de obicei toate tesuturile: endo-mio-pericardul, deseori, insa, leziunea unuia poale predomina, exteriorizindu-se clinic ca o pericardita, endocardita, miocardita.In tesutul interfascicular al miocardului se produce un exudaL mucopolizaharidic slab, insa reactia celulara fiind puternica duce la constituirea noduliior iui Aschoff-Talalaev, asemanatori noduliior lui Maynet din piele. Acesti noduli evolueaza, prin stadiile amintite, luni si ani de zile, resorbindu-se complet sau lasind o cicatrice. Cind nodulii indeaza masiv miocardul si sint prezente leziunile degenerative ale fibrelor miocardice, acestea se alungesc, forta miocardica scade si apare insuficienta circulatorie, asis-tolia febrila, de o gravitate deosebita. Alteori acest proces evolueaza lent si lenta este si insuficienta circulatorie.In tesutul conjunctiv subendocardic, leziunile sint diferite cu toale ca tesutul este acelasi, din cauza scularizatiei deosebite, in partile scularizate ale lvulelor endocardicc se produce o reactie sculara, celulara si edematoasa foarte importanta. Aici se produce o proliferare a endocardului, ca o reactie de tesut, care duce la fibroza cicatriceala, ce se constituie in timp. De partea putin scularizata a lvulei cit si in tendoanele lvu-lare, reactiile amintite sint minime, insa endocardul supraiacent este rapid distrus. intrucit tesutul conjunctiv, cu elementele descrise anterior, reactioneaza prin plastie celulara, faptul duce la o scleroza cicatriceala retractila, constituind lvulopatia. Tesutul subpericardic reactioneaza in functie de componenta tesutului si de sensibilitatea la procesul reumatic. Se produce o usoara hi-perplazie celulara, cavitatea pericardica da un exudat albuminos, bogat in mucopolizaharizi si fibrinogen, ca si globuline alpha-2. La retragerea lichidului, fibrina depusa, care se organizeaza, duce la simfiza pericardica. Simptopatologia clinica este in functie de leziunile cardiace amintite. Cu toate ca, din punct de vedere clinic, boala se poate manifesta numai prin unele semne pericardice sau endocardicc, miocardul este intotdeauna atins, dupa datele LCG, in aproape 95o/" sau chiar lOOo/o clin si de aceea tre-
buie sa so tina seama de acest fapt.
a Leziunile \ nsculare sint caracterizate printr-o proliferare a intimei, uneori dinei aspectul unei arterite pciipoase, prin proliferarile endoteliale verucoase. Media este de asemenea lezata. Nu incape indoiala ca leziunile intereseaza intreg sistemul scular, este, deci, o panangeita, de care se ia cunostinta clinica numai tirziu si numai de la organele mai sensibile la functionarea defectuoasa a sistemului lor scular, fapt asupra carora se a
ge tot mai mult atentia.
a Coronarita reumatica este responsabila de o buna parte din anginele pectorale clinice. Pe coronare pot fi obserte placi nulomaloase, care se pot vedea in lumenul lor, depuneri fi noase, care duc adesea la tromboza coronariana, ca si la scleroza coronariana. Dupa unii'autori, leziunile coronariene sint o regula in reumatism (1)7) iar angina pe care o produc, ca si infactul au pulut fi obserte chiar la scolari, in puseul acut sau dupa lipsa oricarei alte cauze care ar fi putut fi incriminata. Autorii romani ca Moga si mu au silit ca aici coafectarea arte-
reumatism este de 06%. Unii cercetatori sint de parere ; a leziunile mio< ardice, in parte, sint datorate .lor coronariene,,

care impiedica nutritia muschiului miocardic.

Una din caracteristicele coronaritei reumatismale ar fi ca dit un sindrom anginos atipic clinic si ca, din punct de vedere anato-mopatologic, ar fi caracterizat prin creerea de puternice anasto-mozo arteriale, fapt care ar explica si expresivitatea clinica mai rara sau mai slaba, uneori .
S-au descris, de asemenea, aorlite, cu anevrisme si rupluri clinice, flebite migratorii, arterite reumatice ale membrului inferior, asociate cu leziunile cardiace, care au evolutie lenta. Boalei lui Biirger, cit si "boalei fara puls", sindromului lui Takaiasu, periarie-ritei nodoase, li s-a descoperit, in parte, o eLiologie reumatism Leziunilor sculare li se datoresc leziunile renale din reumatism.

a Alte leziuni de organe. Mai pot fi obserte inflamatii se-roase in articulatii, care au aceleasi caractere ca si cele ale peri-cardului, pleurei sau pcritoneului, aparind lichid cu polinucleare, apoi cu mononucleare, o proliferare a sinovialei, depozit de fibri-na, edem, hiperemie, infiltratie celulara si degenerescenta fibri-noida.
Nodulii subcutanati pot atinge 2 cm. Ei au aderenta de ponosi. Aponevrozele, fasciile, prezinta leziunile descrise la substanta fundamentala. Rinichii au fenomene de glomerulonefrita difuza. Sistemul reticuloendotelial este de asemenea, atins. Se poate obser marirea ganglionilor cu colagenizarea substantei argentafine fundamentale, fibroza centrala a foliculilor limfatici din ganglioni si splina.
In sistemul nervos, se intilnesc leziuni meningiale, leptome-ningila hemoragica, encefalomielita, leziuni ale nucleilor de la baza, ca si a nodulilor gliali, ori cele de mielita transversa. Exteriorizarea lor clinica este insa mult mai rara decit in leziunile anatomice.
Ficatul prezinta o inflamatie seroasa, congesti, cu necroza centrolobulara, cu steatoza celulara si infiltratii ale spatiilor por-tale. Uneori, primul puseu reumatic debuteaza cu o hepatita ic-terigena reumatismala, cum s-a obsert clinic, unde leziunea hepatica si simptomatologia corespunzatoare stau pe primul al bolii. S-au descris, de asemenea, leziuni de iridociclita, leziuni oculare diverse, glandulare etc.
In concluzie, aproape toate tesuturile si organele sint lezate in reumatism, boala fiind generala. Exteriorizarea clinica esle, insa, diferita, dupa functia organului, importanta lui si puterea de perceptie a simptomatologiei de catre bolnav, cit si de limitele investigatiilor clinice, facute. Pentru acest motiv, este de o deosebita importanta a fi cunoscute toate modalitatile de prezentare clinica a bolii, pentru ca ele sa fie cautate la bolnavul sus-picionat si a nu astepta ca el sa ni le relateze. Din cauza aceasta se insista mai mult asupra riabilitatii de prezentare clinica a bolii.