Abdullah este un negustor yemenit prosper. Locuieste la marginea orasului, intr-o casa mare, cu acoperisul , in care, la etajul superior, exista o incapere numita Camera Pacii, cu podeaua acoperita cu covoare de pret si cu perne conforile. in mijloc sunt asezate pipe cu apa (narghilele), de care atarna ciucuri viu colorati.In ziua de joi, la piata incepe forfota si agitatia, caci tocmai a sosit un camion cu khat proaspat din regiunea muntoasa de nord. Vanzatorii au legat crengutele in mici buchetele, iar acum le stropesc cu apa pentru a le pastra umede si racorite. Slujitorul lui Abdullah isi face loc prin multime si cumpara cate legaturi.
Petrecerea din Camera Pacii incepe in jurul orei 3 dupa-amiaza. Se fac plecaciuni - Allah este milos, slavit fie numele lui Allah, Allah este mare. Oaspetii lui Abdullah sunt alti negustori, un intator de scoala, un avocat si un politist batran, toti imbracati traditional. Dintr-un s de mangal atarnat de tan se degaja un miros de tamaie. Se aud saluturi si rasete prietenesti.
Invitatii si-au scos pantofii si au luat loc pe perne. Toti au adus cate o cantitate proprie de khat. Fiecare ia putin in gura si incepe sa mestece amestecul de tulpini, frunze si muguri. Taninul din ta usuca gura, astfel ca un slujitor imparte cafele si pahare cu apa. Ne aflam intr-o tara musulmana, astfel ca nu se servi alcool.
La aceasta petrecere se pune mare pret pe conversatie si pe intimitate, iar khat-ul ajuta la fluidizarea conversatiei. in aer pluteste o ga senzatie de agitatie si exuberanta in timp ce invitatii continua sa mestece; continutul de drog din sangele fiecarui participant creste constant. Sucul este inghitit, iar resturile sunt impinse intre obraz si dinti. Sosesc cati intarziati. Abdullah initiaza o discutie despre politica si probleme ale orasului, se citesc poezii, se canta si se spun glume. Dupa trei ore, atmosfera petrecerii a atins apogeul, senzatia de incredere, multumire si spiritualitate amestecandu-se cu mirosul de tamaie. Apoi starea de spirit incepe sa se strice. Sunt date la iveala probleme personale. Cati invitati devin certareti, iritati si surescitati. Dupa cinci ore, petrecerea ia sfarsit. Nimeni nu dormi bine in aceasta noapte, iar dimineata se vor ge de oboseala si de proasta dispozitie. insa saptamana urmatoare, invitatii se vor strange cu siguranta din nou in Camera Pacii.
Consumul si cultirea tei de khat a fost limitata vreme de secole in Yemen si in unele tari est-africane, printre care Etiopia si Somalia. Exista multe riatii ale numelui sub care este cunoscuta aceasta substanta: khat, kat, qat, quat, quatt si mira sau marae, printre altele. Sursa este arbustul Catha edulis forrskal, numit astfel in cinstea botanistului Peter Forrskal din secolul al XVIII-lea, cel ce l-a facut cunoscut in Europa. Khat-ul este consumat aproape intotdeauna mestecat, insa mai poate fi si fumat sau folosit pentru o infuzie care este apoi bauta.
Identificarea ingredientului activ din crengute i-a pus pe chimisti multa vreme la grea incercare. Datorita insilitatii cathinonei, pana la aducerea unei probe in laborator cathinona disparea. in prezent s-a acceptat ca principalele ingrediente active sunt cathinona si cathina. Aceste substante au o actiune similara amfetaminelor. Cathinona si cathina au aproximativ 50% si, respectiv, 10% din efectul amfetaminei. Desi cea mai mare parte a clientilor doresc, asemenea slujitorului lui Abdullah, sa cumpere drogul in scop social, exista obisnuita limita neclara intre drog recreativ si tratament medical. in Etiopia, khat-ul este considerat a avea 501 de beneficii medicale.
Khat-ul a fost mestecat in scop recreativ in regiunile sale geografice specifice si bine determinate de mai multa vreme decat isi poate aminti cine. Daca privim o capra ce rumega mugurii oricarui arbust, vom constata imediat asemanarea. Drogul este consumat de obicei la petreceri, insa exista si situatii in care un consumator il mesteca solitar. Barbatii sunt consumatori mai frecventi de khat decat femeile, iar intr-o regiune unde se practica acest obicei, drogul este consumat de 80-90% dintre barbati. Daca vor sa se bucure de khat, femeile trebuie sa-si organizeze propriile petreceri exclusiviste.Intr-o tara musulmana, in care consumul de alcool este interzis, existenta acestui stimulent slab este binevenita. Khat-ul este acceptat si privit in teritoriul sau indigen ca un drog mai mult sau mai putin lipsit de complicatii. Nivelul de consum in fiecare ocazie individuala este controlat prin traditie si moravuri, acestea silind asteptarile in privinta comportamentului individului aflat sub influenta drogului. Consumul este limitat, de asemenea, de cantitatea disponibila, adesea fiind greu de adus pe piata suficienta marfa proaspata inaintea degradarii cathinonei. Puterile coloniale franceza si engleza au incercat sa interzica acest drog, insa fara succes. Atunci cand guvernul yemenit a vrut sa-l scoata in afara legii, reactia adversa a fost la un pas sa se transforme intr-o revolta populara, astfel ca ordinul de interdictie a fost imediat abrogat. Arabia Saudita este singura tara araba care interzice consumul de khat.

Nimeni nu s-ar astepta ca folosirea khat-ului sa se raspandeasca, dar iata ca s-a intamplat. in fiecare saptamana, o cantitate remarcabila, de sapte tone de khat, este introdusa ilicit prin aeroportul Heathrow. Eficienta operatiunii este atat de ridicata, incat legaturile de khat scoase la nzare in Londra vor fi fost culese cu numai douazeci si patru de ore mai devreme in Etiopia; proprietarul unei pralii dintr-o piata yemenita nu poate oferi un produs mai proaspat. O parte din cantitatea de khat ce ajunge la Heathrow este imediat redirectionata spre o alta destinatie. Totusi, cea mai mare parte fi consumata de catre somalezi si de catre alte comunitati de refugiati ce s-au silit in ultimii ani in Marea Britanie.
Astfel, khat-ul si-a urmat oamenii. Cat despre modul de consum, barbatii se aduna in grupuri la petreceri cu khat in exact aceeasi maniera cum o faceau si acasa. O Camera a Pacii poate fi reconstituita si intr-o tara straina. insa cei mai multi imigranti nu muncesc, iar viata din Londra este grea, astfel ca, pe langa metoda traditionala de consum de khat, apar si do ale unui nou tip de consum intensiv.
Un raport privind mestecarea de khat in randul populatiei somaleze din Londra, publicat in anul 1998 de Paul Griffiths (un cercetator de la Sectia de Cercetare a Dependentei), arata ca unul din cinci consumatori intervieti cheltuia saptamanal pe khat o suma de peste 100 de lire. Aproximativ unul din zece prezenta semne de dependenta. Ca urmare a consumului acestui drog, se manifestau multe tulburari psihice de durata scurta si intensitate redusa, printre care stari de anxietate si atacuri de panica. Ce mai mult de 10% dintre acestia suferisera cel putin o data "halucinatii grave". Pe langa consumul traditional in grup, se manifesta si consumul individual, iar femeile deveneau consumatoare inraite.
Griffiths a incercat, din precautie, sa nu interpreteze exagerat rezultatele acestui studiu efectuat pe numai 200 de intervieti, insa imaginea de ansamblu ce se formeaza este cea a unui drog care devine oarecum mai problematic decat in regiunea sa de bastina. Khat-ul poate avea un efect benefic, in sensul ca pastreaza identitatea culturala si coeziunea sociala. insa, pe masura ce dispar vechile limitari impuse de traditia nivelului si mediului de consum, pentru fiecare imigrant in parte, aspectele negative vor deveni vizibile imediat ce resimti efectele neplacute ale consumului de khat, similar celor induse de amfetamine. in ultimii ani au aparut in jurnalele medicale britanice relatari ale unor cazuri de psihoza indusa de consumul de khat, simptomele fiind remarcabil de asemanatoare psihozei provocate de amfetamina.
O alta ta ce contine un drog si care are, prin traditie, o distributie limitata geografic este betelul. in India, o imagine familiara este cea a peroanelor din gari acoperite de pete rosii, datorita obiceiului localnicilor de a mesteca si a scuipa. Mestecarea betelului ca atare sau in combinatie cu tutun sau cu alte mirodenii este un obicei extrem de raspandit in Asia, ca sursa a unui stimulent slab. Datorita fenomenului de imigrare al asiaticilor, strazile din Marea Britanie prezinta acum, la randul lor, petele familiare. Consumul indelungat poate provoca aparitia cancerului oral. Pe anumite insule din Pacific, consumul unei alte bauturi stimulente, ka, era asociat anterior unui cult religios. Substanta era preparata de voluntari (preferabil baieti virgini), ce mestecau radacina si o scuipau intr-un s cu apa din care ulterior bea intregul grup. Misionarii au condamnat acest ritual an. in mod deloc surprinzator, consumul de ka este o practica ce s-a diminuat in loc sa se raspandeasca, si nu exista do in privinta consumului de ka in afara insulelor de bastina.
Dar sa revenim la khat ca studiu de caz al unui drog cu distributie limitata de-a lungul istoriei, si care a primit vreme de secole o loare si un sens in cadrul anumitor societati. Cultura a incurajat si controlat aceasta experienta, si in schimb, drogul a favorizat formarea culturii, lata cum adula J. C. Carothers, un doctor britanic, acest drog in anul 1945:
AMestecarea acestei ierburi induce un sentiment vesel si delicat de prietenie si o amplificare a vigorii si activitatii intelectuale, gandirea tinde sa se ridice pe un superior, pornirile razboinice si dorinta de femei dispar, iar conversatia tinde sa devieze catre Aaspectele divinitatiiA si catre acumularea de avere prin comert pasnic."
Poate ca aceasta perceptie a drogului a fost intotdeauna prea comoda. Daca ducem khat-ul in zonele sarace ale unui oras occidental, in scurt timp medicii vor aplica tratamente caracteristicedepenentilor de droguri similare amfetaminei. Daca ele ar fi fost disponibile si in Yemen, probabil ca si unii dintre prietenii lui Abdullah ar fi apelat la ajutorul medicilor.

O poveste cu banane

lata povestea unei manii ciudate si de scurta durata, insa una ce poale dezlui un ader important. Cand spre sfarsitul anilor 1960, din California a aparut stirea ca daca fibrele din coaja de banana sunt uscate, rulate in hartie de tigari si fumate, rezultatul ar putea fi o stare foarte placuta de euforie si, eventual, manifestarea unor halucinatii. Tocmai luase nastere fenomenul Mellow Yellow, ce promitea ca drogul sa fie ieftin si protejat de complicatii cu politia. Nu poti aresta pe cine pentru detinere de banane. Imediat, stocurile de banane din supermar-keturi au fost luate cu asalt, iar rafturile s-au golit.
Cine a initiat aceasta manie, si daca respectivul s-a lasat inselat de propria imaginatie sau a vrut sa faca o gluma, nu se sti niciodata. Un site il identifica drept descoperitor pe un anume Gary "Chicken" Hirsh. Pe cand se pregatea sa dea un spectacol in Vancouver, el i-a pus pe membrii trupei sale sa pregateasca tigari din coji de banane. Dar echipa tehnica pregatise deja un borcan in care erau dizolte o suta de lete de LSD, asa ca, in pauze, trupa s-a infruptat din aceasta experienta psi-hedelica. in schimb, odata intorsi in San Francisco, ei au descoperit ca lansasera o noua manie in comunitatile de hippy de pe Coasta de Vest.
Tigarile din coji de banane nu au continut niciodata vreo cantitate cat de mica dintr-o substanta psihotropa, dupa cum a confirmat curand Agentia Federala Anti-Drog, in urma unei analize urgente. Daca rezultatul ar fi fost altul, consecintele ar fi fost o criza inimaginabila pentru controlul consumului de droguri, cu incercari disperate de negare si eforturi de limitare a prejudiciilor, initiate fara indoiala de producatorii de banane.Insa titlurile din ziare au taxat imediat situatia, oamenii au inceput sa vorbeasca despre "marea farsa cu bananele", iar Mellow Yellow a fost dat uitarii aproape complet, exceptie facand titlul cantecului lui Dono-n, iar el nu avusese nici o legatura cu acea farsa din Vara Dragostei.
Ce ader important desprindem din aceasta poveste? Pentru declansarea unei epidemii de consum de droguri este nevoie de un drog, nu este suficienta orice bucata de funie.
Altele si iar altele
Exista multe alte substante ce pot fi adaugate in aceasta sticla pestrita. Negustorii de cai invigorau temporar martoagele ce sufereau de tigna-fes dopandu-le cu arsenic. Organismul isi dezvolta o toleranta considerabila la administrarea acestei otravi in doze mici si repetate; consumul de arsenic a devenit, in secolul al XlX-lea, un obicei in randui prostituatelor, care credeau ca acesta le poate reda prospetimea tineretii. Steroizii anabolizanti, folositi pe scara larga de culturisti, pot induce stari de euforie ce se transforma cu usurinta in iriilitate, agresivitate si furie. Consumatorul inrait isi injecta steroizi in doze din ce in ce mai mari, putand resimti efecte neplacute in momentul renuntarii. Nucsoara, o mirodenie orientala binecunoscuta, a fost folosita ca halucinogen. Su-pradoza de nucsoara poate produce simptome foarte neplacute, fiind raportate inclusiv victime. Lista continua, iar candidatii pentru un loc in aceasta colectie diversificata fac coada la orizontul psihotrop.
Este momentul sa punem capacul. insa mai exista un element caruia trebuie sa-i fac loc, pentru a nu ramane cu un drog neclasificat. in jungla amazoniana, triburile de indieni usuca la soare semintele unei specii de acacia, apoi le macina intr-un mojar pentru a obtine un praf de inhalat, numit parica. La festiluri, toata lumea se imbata cu cantitati abundente de rom nerafinat, apoi participantii formeaza perechi, fiecare persoana sufland cu ajutorul unei mici tevi o cantitate de parica pe narile partenerului, in scurt timp survine o stare orgiastica de excitatie halucinatorie. Betia si euforia indusa de parica se imbina si alterneaza timp de mai multe zile, pana cand petrecerea ia sfarsit.
Petrecerea Drogurilor de Tot Felul ia sfarsit din perspecti acestui modul, insa ea continua cu energie si in mod legal in toata lumea.