Nilele de calciu seric sunt, in mod normal, de aproximativ 9-l0 mg % (5 mEq/1 sau 2,5 mmol/1). Acest nil se modifica, de obicei cu mai putin de 10%. Nilele de calciu extracelular (LEC) sunt mai mari decat nilele de calciu intracelular (LIC). Concentratia de calciu in LIC este de 10-8-l0-7 mol/l. Aceste nile intracelulare scazute sunt importante in LIC pentru mai multe aspecte ale semnalizarii celulare, inclusiv cuplarea excitatiei cu contractia, calciu regland si cuplarea excitatiei cu secretia. Concentratiile de calciu in LIC se pot modifica rapid prin fluxul transmembranar si/sau din eliberarea rezerlor de calciu.

Nilele de calciu din plasma sau lichidul extracelular (LEC) sunt in functie de calciul care intra in sange dupa absorbtia gastroin-testinala (GI) din schelet si in functie de calciul care paraseste plasma pentru a intra in oase sau pentru a fi excretat in urina. Din acest motiv, reglarea nilelor de calciu seric are loc la nilul tractului gastrointestinal si al rinichiului. Modificarile privind intrarea si iesirea calciului din plasma duc la modificarea nilului de calciu seric, stimuland in acelasi timp secretia hormonilor stimulatori: hormonul paratiroidian (PTH), calcitonina si 1,25-dihidroxicolecalciferolul (calcitriol).

Calciul seric este prezent atat in forma libera cat si in forma legata. Aproximativ 50% din calciul seric este liber, in timp ce 40% este legat de proteine. Restul de 10% formeaza un complex impreuna cu substante ca citratul. Calciul liber este forma fiziologica, activa a proceselor mentionate anterior. Modificarile din pH-ul seric schimba raportul dintre calciul liber si cel legat. Cand pH-ul seric creste, legarea calciului de proteine se intensifica, scazand prin aceasta nilele de calciu liber seric. In consecinta, alcaloza va intensifica manifestarile simp-tomelor de hiperexciilitate neuromusculara cu parestezii ale extremitatilor sau tetanie. Durerea poate stimula hiperntilatia si, prin aceasta, crampele musculare si chiar tetania.