eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Chirurgie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » chirurgie

Instrumentarul chirurgical


Instrumentarul chirurgical


Instrumentele folosite in practica chirurgicala sunt de o foarte mare diversitate.

Dintre acestea exista insa o categorie de instrumente uzuale, folosite in orice interventie si reprezentand un minim necesar oricarei manevre, obligatoriu de cunoscut.

In cadrul instrumentelor uzuale se poate vorbi de urmatoarele categorii:

instrumente pentru sectio 353f55d narea tesuturilor;

instrumente pentru prehensiunea tesuturilor;

instrumente de hemostaza;

instrumente de explorare si disociere;

instrumente pentru departare a tesuturilor;

instrumente pentru sutura;

instrumente pentru fixat campurile.

1. Instrumente pentru sectionarea tesuturilor

Clasic, sunt folosite doua tipuri: bisturiul si foarfecele.

Bisturiul simbol al chirurgiei este de fapt o lama taioasa fixata peun maner metalic (.1a, b si c). Acestea pot fi monobloc, metalice si deci resterilizabile sau de unica folosinta.

Foarfecele chirurgicale (.1d, e, f si g)) au si ele diverse forme si dimensiuni: drepte (.1d si e) sau curbe (.1f si g), boante (.1e) sau ascutite (.1d), de lungimi diferite, adaptate profunzimii unde se lucreaza si scopurilor.

2. Instrumente de prehensiune

Mana stanga a chirurgului este cea care apuca instrumental (cu pense anatomice) tesuturile, prezentandu-le celei drepte care sectioneaza, diseca sau sutureaza.

Pensele chirurgicale pot fi cu dinti sau fara dinti (.1p, r, s,) si vor fi folosite in functie de calitatea tesuturilor apucate, astfel: tegumentul se va prinde cu o pensa cu dinti care inteapa usurand mentinerea; o manevra pe intestin va fi facuta de o pensa fara dinti, evitand astfel inteparea peretelui intestinal si deci contaminarea campului operator cu continut septic.

3. Instrumente de hemostaza

Acest termen defineste o intreaga serie de pense autostatice (.1h, i, j, k). Ele, prin blocare la una din treptele de pe maner, raman inchise si fixate pe tesut. Termenul de hemostatice se refera la cea mai frecventa utilizare a lor. Hemostaza presupune ligaturarea sau cauterizarea vasului care sangereaza obligatoriu in urma oricarei incizii operatorii. Pentru a putea ligatura sau cauteriza un vas este necesara initial pensarea lui.


.1- Instrumente chirurgicale: a-c bisturie; d-g foarfeci chirurgicale:

h-k pense hemostatice tip Pean si Kocher; l-m pense port tampon;

n-o ace tip Deschamp; p-r pense chirurgicale; t- disector; u- rac pentru campuri.


.2. Pense hemostatice tip Pean


Pensele de hemostaza cel mai des folosite sunt pensele de tip Pean si Kocher. Cele de tip Pean (.2) au ramurile lipsite de dinti, dar prevazute cu striuri ce se imbuca realizand o forcipresura festa. Aceste pense pot fi drepte (.2A) sau curbe (.2B) si sunt de lungime medie. Au avantajul de a nu intepa tesuturile, dar pentru anumite tesuturi au dezavantajul ca forcipresura realizata are tendinta de a fi devascularizanta, si deci predispusa necrozei. Diversele variane ca lungime, curbura si grosime a varfului au capatat urmatoarele denumiri: mosquito cu varf foarte subtire, Alison identice dar mai lungi, Overhold lungi si curbe, folosite la disectii fine, la diverse profunzimi de lucru.

Pensele de tip Kocher prezinta la capat trei dinti care se intrepatrund. Ele sunt pense mai solide, fixarea puternica pe tesuturi facandu-se datorita dintilor. In hemostaza, ofera mai multa siguranta pe vasele importante. Ca si precedentele, variaza ca lungime si curbura in functie de necesitati si au capatat numele inventatorului (Miculicz, Jean Louis Faure).

4. Instrumente de explorare si disociere

Dintre acestea fac parte sonda canelata si stiletul butonat folosite pentru explorarea de traiecte, cum ar fi cele fistuloase. Prima are avantajul ca ofera posibilitatea de sectionare a traiectului explorat cu canelura sa centrala, fara riscul de a leza formatiuni anatomice invecinate.

5. Instrumente pentru departarea tesuturilor

De multe ori, explorarea in profunzime a unei plagi accidentale sau operatorii necesita anumite instrumente care sa departeze tesuturile, permitand vizualizarea elementelor profunde. Aceste instrumente pot fi de doua categorii: mobile si autostatice.

Cele mai folosite instrumente mobile sunt departatoarele tip Farabeuf (.3), care constau din doua lame metalice indoite in unghi drept la ambele capete, extrem de larg utilizate si nelipsite din nici-o trusa chirurgicala. Tot in aceasta categorie intra o mare varietate de valve cu diverse forme, marimi, curburi si latimi adaptate profunzimii si zonei anatomice pe care trebuie actionat, ca si a organului ce trebuie departat, astfel incat sa se evite lezarea acestuia (ficat, splina, ca urinara etc.). Aceste instrumente se pozitioneaza si-si modifica pozitia manual (.4).


.3 Ecartoare tip Farabeuf .4 Modul de folosire a ecartoarelor


Pentru interventii abdominale sau toracice mai lungi, ecartarea cavitatii se face cu departatoare autostatice. Ele au sisteme de fixare intr-o pozitie pe care si-o mentin toata durata operatiei, nemaifiind necesara efectuarea departarii de catre un ajutor. Si ele sunt adaptate, pe diverse dimensiuni, tipului de operatie in care sunt folosite.

6. Instrumente pentru sutura

Instrumentul cu care este fixat si manevrat acul in timpul suturii se numeste portac. Sunt in general instrumente de tip pensa, dar cu o soliditate a prinderii suficient de mare pentru a evita rasucirea sau scaparea acului in timpul manevrarii (.5).